Experiment iLikeIT. Sunt ascultate telefoanele noastre, pentru reclame ”relevante” pe internet?
O legendă urbană spune că telefoanele noastre ar fi „ascultate” (nu de spioni), iar apoi din conversațiile noastre ar fi extrase cuvinte cheie pentru reclame.
Oficial, nu se întâmplă acest lucru. Neoficial, mulți pățiți spun că nu e doar o coincidență. Am încercat și noi experimentul.
Și, coincidență, tot ce facem pe internet lasă urme folosite ca să ne apară reclame doar la ce ne interesează.
E prea mult? E legal? Răspundem la aceste întrebări în următorul reportaj.
De câte ori n-ați pățit ca după o conversație față-n față cu prietenii, la scurt timp pe telefon să apară reclame fix despre ce ați vorbit? Oficial, nimeni nu ne ascultă telefoanele. Dar am vrut să facem un experiment. Am început să vorbesc despre pescuit, care nu mă pasionează.
Marian Andrei, ILikeIT: „Caras, sturion, biban, biban roșu, acvariu. S-ar putea să meargă și acvariu. Când ați fost ultima dată la pește?”
Operator: „În clasa a IV-a”.
N-a mers pe telefonul lui Marian, dar pe telefonul colegului a apărut o reclamă la un catalog cu pește și fructe de mare.
Apoi, reclamă tot pe Youtube: salată de icre, cu ceapă.
Marian Andrei, ILikeIT: „Vorbeam mai devreme de umbrelă, că e un accesoriu bun la pescuit, dar telefonul cred că a prins acest cuvânt și îmi oferă această umbrelă de la o echipă de Formula 1 Mercedes AMG. Telefonul știe că-s pasionat de Formula 1”.
Poate să fie doar o simplă coincidență. Telefoanele însă ne urmăresc continuu. Toate site-urile pe care navigăm, toate aplicațiile pe care le folosim și toate jocurile în care ne relaxăm.
Ba chiar și cuvintele pe care le scriem în aplicațiile de mesagerie.
Marius Dumitrescu, președinte ASCPD: „În acest moment, vorbim despre sisteme foarte inteligente. Poate chiar putem vorbi de utilizarea inteligenței artificiale, în momentul în care sunt scanate, indexate aceste mesaje”.
Piața de publicitate valorează trilioane
E un motiv pentru care se întâmplă toate aceastea. Piața de publicitate, la nivel global, valorează trilioane. Și ai mult mai multe șanse să vinzi un produs cuiva care chiar este interesat.
Nu poți să vinzi un telefon cuiva care caută un frigider sau o casă. Câteva companii au venituri de sute de miliarde de dolari din reclame.
Aceste companii au servicii sau produse dezvoltate în jurul publicității: motoare de căutare, rețele de socializare și chiar telefoane.
Am putea spune că noi am ajuns produsele, nu? Și toate acestea se întâmplă cu acordul nostru, când instalăm o aplicație sau intrăm pe vreun site.
Marian Andrei, ILikeIT: „Chiar zilele trecute am avut treabă prin cartierul Palady. De obicei, nu prea ajung acolo. Și iată că îmi apare reclamă la un cartier rezidențial fix din acea zonă. Un cartier rezidențial pe care nu l-am căutat niciodată pe Google. Mai mult decât atât, nu sunt nici interesat de vreun apartament sau de vreo casă nouă în perioada asta. Deci telefonul oferă foarte multe date despre noi chiar și atunci când nu îl folosim neapărat, ci e suficient să stea în buzunar și, iată, oferă unui agregator de reclame detalii despre zonele în care noi umblăm”.
Marius Dumitrescu, președinte ASCPD: „Nu mai putem vorbi de cookie-uri în acest moment. Vorbim de o încălcare de securitate absolut ilegală. Indiferent cum am putea interpreta această practică, nu-i vom putea găsi o legalitate. Atât timp cât dumneavoastră nu sunteți absolut de acord. Când zic absolut de acord înseamnă să existe o informare foarte corectă: atenție, eu urmează să te înregistrez tot timpul și voi folosi aceste informații că să... Și îți spun exact scopul”.
Cookie-urile, amprenta noastră pe internet
Pentru browsere, avem cookie-uri care sunt amprenta noastră pe internet.
Marius Dumitrescu, Președinte ASCPD: „Scopul acestor cookie-uri, în general, vorbim de o experiență plăcută în momentul în care navigăm internetul. Să fie ținute minte anumite comportamente ale noastre, preferințe”.
Andrei Drăguș, director general Remote Marketing: „De fiecare dată când un utilizator intră pe un site, cumva are obligația de a fi de acord cu termenii și condițiile site-ului. Dar în același timp, acel site are obligația de a respecta regulamentul priving protecția datelor. Datele colectate pot fi: timpul petrecut pe site, pagina la care te-ai uitat, produsul la care te-ai uitat, pe ce buton ai apăsat tu în site. Ai apăsat pe vezi mai multe, dă scroll la o poză. Și în funcție de aceste acțiuni, eu trag o concluzie despre comportamentul de cumpărare”.
Mihai Rotariu, purtător de cuvânt al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC): „Există o legislație la nivel european cu reguli foarte clare referitoare la protecția datelor. Vorbim despre GDPR, despre regulamentul general de protecție a datelor, vorbim despre Directiva NIS, legea 362 pe 2016, implementată în România, legi care pot aduce sancțiuni, atât companiilor cât și instituțiilor care nu procesează datele conform legislațiilor în vigoare”.
Site-urile pe care le folosim au baze de date cu informații despre noi. În cazul magazinelor online, vorbim de adrese, numere de telefon, e-mailuri. Dacă aceste date sunt scăpate pe internet, amenda poate ajunge până la patru milioane de lei sau 2% din cifra de afaceri.
Datele sunt monedă de schimb. Din acest motiv, Uniunea Europeană are legislație atât de strictă. O singură copie digitală de buletin se vinde și cu 500 de euro.
Mihai Rotariu, DNSC: „Ține de educația cibernetică a fiecăruia și trebuie să avem o igienă de securitate cibernetică, noi, ca utilizatori, nu doar în viața personală, ci mai ales în momentul în care activăm pentru o companie sau o instituție publică. Trebuie să avem în background responsabilizare. Responsabilitatea referitoare la securitatea datelor și la confidențialitatea lor”.
Nu este de ajuns să ne bazăm pe aceste servicii sau aplicații că ne vor proteja în mod automat datele.
Trebuie să învățăm să ne protejăm mai bine pe internet. Să știm care sunt drepturile noastre. Nici măcar modul incognito nu ne protejează.
Shutterstock
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
