iLikeIT. Românii dezvoltă soluții medicale digitalizate de ultimă generație. Care sunt cele mai noi proiecte
Tot mai mulți români dezvoltă soluții medicale digitalizate.
Vorbim despre dispozitive care îi ajută pe pacienţi să-și facă exercițiile de kinetoterapie acasă, dar şi de proteze personalizate pentru cei care au defecte craniene sau organe artificiale printate 3D, cu echipamente speciale, în laboratoare de cercetare din România.
La Universitatea Politehnică din București se lucrează inclusiv la un sistem pentru nevăzători.
Acesta este un produs medical care îi ajută pe pacienţi să-şi facă exerciţiile de kinetoterapie acasă. Funcţionează împreună cu o aplicaţie, care îţi monitorizează mişcările. Orice abatere de la indicațiile kinetoterapeutului este semnalată imediat.
Camil Moldoveanu co-fondator: ”Este un produs care înlocuiește anumite segmente de recuperare în clinică, în special în zona genunchiului pentru gonartroză sau pentru ligamentoplastie sau protezare de genunchi, la fel de șold și dureri cronice de spate”.
Mii de pacienți străini au folosit deja acest dispozitiv medical. În Germania este decontat și de casa națională de asigurări de sănătate. Îl folosesc, însă, şi medicii de la noi. Îl recomandă pacienţilor atunci când este nevoie, dar în România nu este decontat.
CAmil Moldoveanu: „Toată dezvoltarea și toată echipa tehnică și toată inovația din spate este din România, firma este din România, firma decontată de asigurarea din Germania este din România, dar fără suportul investitorilor din Germania, doctorilor și al partenerilor de distribuție, care sunt toți nemți, n-am fi avut succes pe aceea piață”.
Mihai Paul Năstase, Medic Ortoped: ”Am pacienți de diferite patologii, chiar și cronici, chiar și pacienți post-operatori pe care i-am recuperat și recuperarea lor merge foarte bine”.
Camil Moldoveanu: ”Ceea ce facem noi este unic prin perspectiva în care îți arată membrul în esență genunghiul sau spatele în trei dimensiuni asta înseamnă că vezi și rotația tibiei, unghiurile laterale ale genunchiului, bazinului și noi luăm până la 12 metrici în total pe care le analizăm în așa fel încât să știm dacă ți-ai făcut bine exercițiile sau nu și te ghidăm să le faci cât mai bine. Cu ochiul uman e greu să faci asta și dacă stai lângă un pacient și te uiți la el”.
Există, însă, şi soluţii medicale dezvoltate aici special pentru pacienţii români. Studenţii şi profesorii de la Facultatea de Inginerie Industrială şi Robotică din cadrul Universităţii Politehnica lucrează la proteze personalizate pentru pacienţii care au defecte craniene. Sunt printate 3D.
Mihela Ulmeanu – Prodecan Facultatea de Inginerie Industrială Și Robotică: ”Acest ciment de osteointegrare practic reprezintă implantul final. Ce facem noi este o copie a unui implat printat 3D dintr-un material biocompatibil pe care chirurgii îl folosesc în mod obișnuit la operațiile de reconstrucție ale sistemului osos”.
Mihela Ulmeanu: ”Acesta, de exemplu, este un alt implant pentru un alt pacient, personalizat, vedem că se potrivește foarte bine pentru defectul cranian și se fabrică pentru fiecare defect cranian o matriță siliconică obținând urma acestei matrițe un negativ”.
Fac asta din anul 2016. Lucrează cu medicii de la Spitalul Militar. Împreună au ajutat pacienţi în vârstă de 55 de ani, dar și de 22 de ani.
Mihela Ulmeanu: ”La noi se ajunge când nu mai au practic alte opțiuni pentru că așa cum se vede și la pacientul acesta în CT au fost operații anterioare și se văd urmele operațiilor anterioare în momentul în care nu se mai poate face un implant cu țesut osos al pacientului său practic leziunea este atât de mare încât nu poate să fie acoperită cu niciun alt timp de material biocompatibil sau nu”.
Şi tot la Universitatea Politehnică din Bucureşti, dar într-un alt departament, se lucrează de câţiva ani la un proiect prin care sunt printate 3D organe artificiale.
Horia Iovu - Profesor Univ. Politehnica Bucureşti: ”Imaginea de radiografie de la spital noi o importăm în soft ul echipamentului 3D, soft-ul e cel care reconstruiește 3D exact porțiunea care lipsește pe anatomia pacientului. Asta înseamnă că noi vom putea în final să obținem un implant pe defectul osos al pacientului respectiv. Sunt acele implanturi la cerere, nu cele comerciale”.
Proiectul este încă în faza de cercetare. Pentru a se realiza teste este nevoie de un parteneriat cu Ministerul Sănătăţii. Primele intervenţii ar putea avea loc la Spitalul de Urgenţă Floreasca.
Tot aici a fost testat anul trecut şi un dispozitiv pentru nevăzători. Sistemul include o cameră 3D, un procesor și o centură cu vibrații.
Alin Moldoveanu – Profesor Universitatea Politehnică Bucureşti: ”Cu verde se văd pereții în partea aceea, în spate sunt niște pereți. Cu roșu aici se percepe podeaua s.a. Sistemul detectează ceea ce este esențial pentru un nevăzător. De exemplu, se mai detectează ușile, se mai detectează scările. Categorii de obiecte esențiale pentru a naviga”.
Inovaţiile medicale au devenit o prioritatea în lumea start up rilor. Şi anul acesta la CES, în Las Vega, au fost lansate nenumărate dispozitive medicale. Proteze autonome pentru cei care au suferit accidentări sau amputări, exoscheleţi pentru cei care lucrează foarte mult timp în picioare, în fabrici sau în spitale. Vorbim de medici care petrec mai mult de opt ore pe zi în sala de operații. La mare căutare au fost, însă, dispozitivele care ne ajută să respirăm mai bine. Sunt purificatoare de aer mobile gândite în mod special pentru cei care au alergii.
