iLikeIT. Cum a schimbat tehnologia modul în care sunt realizate lucrările din construcții
Nici viața de pe șantier nu mai este ce a fost. Evoluția tehnologiei a schimbat modul în care sunt realizate lucrările din construcții.
Ruleta a fost înlocuită de laser iar planurile topografice se fac în proiecte digitale, care sunt actualizate zilnic. Aici, ajută și senzorii care sunt la fel de importanți ca forța umană.
Pentru măsurători exacte, se folosesc scannere 3D sau drone. Rezultatul? Clădiri mai sigure dar și mai prietenoase cu mediul. Unele dintre cele mai noi construcții din București sunt capabile să producă de cinci ori mai multă energie decât consumă.
Noul stadion al echipei Rapid București a fost inaugurat în primăvara anului trecut. Doi ani a durat reconstrucția totală a arenei din Giulești. Un proiect pentru care au fost folosite tehnologii de ultimă generație. Au fost montați, de exemplu, sute de senzori, care monitorizează și acum, în timp real, stadionul. Orice modificare adusă construcției, din diverse motive, este observată imediat.
Dronele au fost folosite încă dinainte să înceapă lucrările. Așa a fost analizat și măsurat solul pe care a fost ridicată construcția. Și tot astfel a fost realizată și macheta 3D a stadionului. O tehnologie folosită și construcția autostrăzilor. Mai mult în alte țări europene, decât la noi, dar există și aici. Monitorizarea este făcută, însă, cu un echipament special, care se regăsește acum pe multe dintre clădirile inteligente.
Eugen Ursu, Inginer: ”Aici, în spatele nostru, avem o cutie în care se adună toate informațiile de la toți senzorii de pe stadion. Știm ce abateri are, cât de mult se lasă, se tasează, dacă sunt mișcări ale pământului s.a. Colectăm informații despre zăpada care n-a mai fost în ultimii ani, dar dacă ne amintim de iernile trecute, n-am vrea să avem doi metri de zăpadă pe acoperiș și să punem în pericol viața spectatorilor pe stadion și în caz de cutremur sau de orice vibrații să avem în timp real date și să știm practic ce decizii să luăm”.
Pentru ca această monitorizare să fie cât mai precisă a fost realizată și o replică digitală a stadionului. Așa este urmărit comportamentul clădirii în timp. Imaginile și măsurătorile sunt actualizate în fiecare lună.
Eugen Ursu, Inginer: ”Folosim foarte mult scanarea 3D. Și acum în centrul terenului avem un scanner 3D, cel mai precis laser, scanner 3D, prin care facem monitorizarea, prin care ducem orice clădire, orice obiect, în digital, noi spunem că facem un digital twin. O dată ce ai măsurat cu un scanner 3D nu trebuie să mai revii, stai că nu am măsurat un anumit colţ sau nu am văzut o anumită parte, toate informațiile sunt deja la birou”.
Stadionul din Giulești se întinde pe o suprafață de peste 40.000 mp și are o capacitate de 14.000 de locuri. Fiecare detaliu al construcției se regăsește și în replică sa digitală.
Eugen Ursu, Inginer: ”Înainte se foloseau statii totale care măsurau. Se puneau pe același trepied, vizam un anume punct și măsuram. Deci dura măcar o secundă pe punct. Imaginați-vă că scanerul ăsta, care e la fel de precis ca o stație totală, măsoară cu un million de puncte pe secundă”.
Se lucrează, însă, mult și la instalațiile clădirilor din București. Constructorii pun acum în practică diverse soluții sustenabile, care reduc drastic costurile de întreținere a locuințelor. Se întâmplă pe multe dintre șantierele din toată țara.
Suntem pe un şantier din Bucureşti, din centrul oraşului, pe o suprafaţă de aproximativ 25.000 mp, pe care urmează să fie construite trei blocuri a câte 22 de etaje. Ne-am pus vesta, casca de protecție și trecem la treabă.
Aici sunt instalate acum pompe de căldură. Se produce astfel energie printr-un schimb de căldură cu pământul. Un sistem prin care este produsă de cinci ori mai multă energie decât cea consumată, în medie, într-o locuință.
Radu Neacșu, directorul proiectului: ”Practic aducem din pământ prin aceste conducte în distribuitoare și din acest punct urmează să intrăm în subsolul imobilului. Acolo facem instalarea unor echipamente speciale cu agent frigorific și acolo se produce schimbul de căldură efectiv. Practic înainte de a începe fundația în zona exterioară fundaţiilor am forat aceste puțuri de mare adâncime, 120 m adâncime, introducem cât patru ţevi în fiecare puț și extragem ţevile în zona asta, urmând a le distribui către un astfel de centru”.
Se iau măsuri și în cazul cutremurelor. Sunt montați senzori la nivelul solului pentru a vedea cum și cât de afectată a fost clădirea după un seism.
Radu Neacșu, Directorul proiectului: „În zona aceasta am montat primul tasometru, practic am început instalarea echipamentului de încumetare seismică și în astfel de foraje executate urmează să fie făcute citiri și măsurători pe perioada execuției și post execuţiei imobilului. Te ajută în sensul că monitorizezi imobilul în caz de cutremur, seism. Tot acest sistem de senzori este conectat cu o instalație BMS, conectată la internet și evident că prin această tehnologie putem încărca toate informațiile într-un cloud și acolo putem face toate citirile, analiză, înțelegem tot ce s-a petrecut cu casa după un sism”.
Nici utilajele din construcții nu mai sunt aceleași. Au fost lansate deja modele electrice, care îi ajută pe muncitori să reducă nivelul de dioxid de carbon produs pe șantiere.
În plus, am putea spune că operatorii de utilaje sunt gameri profesioniști pentru că totul este ca un joc pentru ei.
Precizia este extrem de importantă. Se întâmplă în New York, de exemplu, acolo unde sunt construite unele dintre cele mai înalte clădiri din lume. Inovația și evoluția tehnologia a contribuit enorm la tot ceea ce se întâmplă acolo.
O metropolă în care sunt testate cele mai noi echipamente și idei din domeniu.
Etichete: ilikeit, santier, tehnologie,
