Focusul pe digitalizare ar putea aduce României 50 miliarde de euro în PIB până în 2030

Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20 % din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut. Datele apar într-un studiu lansat de experții de la FACTORY 4.0 și Frames.

Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiții străine, pe forța de muncă relativ ieftină și mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială.

„Pandemia de COVID 19 a restartat modul în care sunt percepute activitățile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară și a măsurilor de distanțare socială, mediul economic a fost, practic, forțat să facă pasul spre digitalizarea activității. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are șansa nesperată de a arde etapele și de a crește economic semnificativ, prin tehnologie și digitalizare”, arată datele studiului.

Potrivit experților, această reorientare economică este absolut necesară mai ales în contextul scumpirii forței de muncă și, în general, a crizei de pe piața resurselor umane.

Citește și

Cum pot ajunge mii de oameni să-și piardă locul de muncă în următorii ani. "Nu mai este posibil"

„Plătește-ne 184 de miliarde de dolari înapoi, Zelenski. Atunci Ucraina va putea fi numită din nou o țară independentă”

„Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forța de muncă au trecut, iar perspective demografice indică o accentuare a problemelor din piața HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competențelor digitale, automatizarea și digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecințe economice negative”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

Arderea etapelor este esențială

În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6.5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.

Studiul FACTORY 4.0 & Frames arată că, între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.

În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou.

„Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială”, arată studiul.

Potrivit experților, focusul pe digitalizare și automatizarea producție ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde de euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector.

Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activități care presupun prelucrarea și utilizarea datelor, activități de suport și programare. Digitalizarea va aduce și o creștere semnificativă a competențelor angajaților din economie, aceștia urmând să fie obligați să utilizeze aplicații online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi.

„Marea șansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generație, similar cu cea existentă în țări precum Olanda, Norvegia și Suedia. În aceste condiții, beneficiind și de un capital uman semnificativ, avem șansa de a ne apropia rapid de performanța țărilor bogate (Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

„Un alt mare atuu, pe care îl avem la dispoziție în această perioadă, este reprezentat de accesul la fondurile europene, cele aprox. 80 de miliarde de euro puse la dispoziție de UE în noul exercițiu financiar, parte a strategiei europene privind digitalizarea. Dacă vom știi să dezvoltăm proiecte, dacă vom eficientiza, încă de pe acum, procesul de absorbție financiară, boost-ul economic va fi unul semnificativ”, a mai spus acesta.

Start-up România

Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilități și comerț, însă cel mai ridicat potențial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în prezent.

„Față de Polonia, de exemplu, avem cu 80% mai puțin afaceri de acest tip, raportat la numărul de locuitori. Creșterea abilităților digitale ale populației, prin programe de pregătire la nivel național, coordonate de autorități dar și de mediul privat, pot și trebuie să genereze un avans semnificativ în privința inițiative antreprenoriale, mai ales în zona inovativă, adaptată noilor tehnologii, digitalizării și automatizării proceselor economice. Despre aceste proiecte, despre oportunitățile din acest sector vom discuta, pe 13 octombrie, la evenimentul Digital skills & Industry 4.0, de la Face Convention din București, unde îl vom avea drept principal speaker pe futurologul Gerd Leonhard, CEO-ul The Futures Agency și unul dintre cei mai cunoscuți și influenți autori și speakeri din sectoarele tehnologiei, telecom, marketing & media”, afirmă Marius Hărătău, managerul FACTORY 4.0.

Conform celor mai recente date disponibile, România avea, anul trecut, 29 de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM) la mia de locuitori, mult sub media europeană, de 58 de IMM-uri la 1.000 de locuitori. Astfel, țara noastră era pe ultimul loc în UE la acest capitol, tot la fel ca în anii trecuți.

În prezent, prea puține companii românești folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activității de producție și servicii.

Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE și la acest capitol.

Asta în condițiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activitățile economice la nivel mondial vor fi automatizate.

Experții susțin că este crucial ca mediul privat să înțeleagă oportunitățile digitalizării, să adopte instrumentele digitale, precum Big Data și Cloud Computing, în scopul îmbunătățirii productivității și dezvoltării afacerilor.

Statisticile Comisiei Europene & CE European Startup Monitor arată că, în medie, start-up-urile europene generează 55% din veniturile lor în afara piețelor lor interne, fiind focusate pe exporturi de produse și servicii.

Sectorul public, în prim-plan

Potrivit experților de la FACTORY 4.0 și Frames, procesul de digitalizare și automatizare a economiei românești va fi influențat și de modul în care autoritățile vor implementa reformele din sectorul public.

„Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale în administrația românească, de la serviciile de taxe și impozite către firme și populație, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esențială în actualul context și sperăm ca noul guvern, rezultat în urma alegerilor din toamnă, să prioritizeze acest demers”, afirmă experții.

Beneficiile vor fi multiple.

„În primul rând, va eficientiza relația dintre cetățeni, firme și stat, iar pe de altă parte va contribui la reducerea economiei subterane, un factor esențial în depășirea crizei economice. Gradul de colectare în România se învârte, în prezent, în jurul nivelului de 30%, cel mai scăzut din UE”, arată analiza.

Potrivit experților, dincolo de digitalizarea administrației, este nevoie ca statul să prioritizeze educația digitală a românilor.

„De la grădiniță la facultate, învățământul românesc este absolut necesar să se focuseze pe educația digitală. De asemenea, este nevoie ca statul, prin ANOFM să organizeze programe de recalificate și training adaptate noilor realități economice. România are, în prezent, cea mai scăzută rată de participare a adulților în programe de educație și formare din Europa”, afirmă experții.

Cursurile de pregătire și, în general, digitalizarea activităților din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condițiile în care România are aproximativ 2 milioane de oameni care formează o forță de muncă neexploatată.

„Dezvoltarea unor soluții flexibile de lucru va amplifica acest proces. Programul de muncă flexibil, aprobat recent de autorități, este un prim pas salutar în acest demers menit să reducă rata forței de muncă inactive în economie și să genereze un potențial semnificativ de cerere în zona HR. Având posibilitatea de a lucra cu program redus, oamenii vor avea șansa de a dezvolta, în paralel, mai multe activități, iar efectele se vor vedea în creșterea activității economice, în dezvoltarea unor noi piețe de produse și servicii”, mai arată analiza FACTORY 4.0 & Frames.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii se laudă că au găsit imaginile care pot schimba tot: "Adevărata față a românilor a ieșit la iveală"