Ce putem face cu electronicele vechi, ca să nu poluăm planeta. Gadgeturile pot fi utile și după ce nu le mai folosim

România este la coada clasamentului în ceea ce privește reciclarea. Preferăm să depozităm produse vechi sau stricate prin sertare, în loc să le reciclăm. Pentru fiecare 1000 de kilograme de deșeuri electronice reciclate, 1400 de kilograme de dioxid de carbon nu mai ajung în atmosferă. Și bonus, telefonul tău vechi ar putea ajunge o piesă mică în vreun smartphone de top. În România se dezvoltă, încet dar sigur, o industrie sănătoasă pro-reciclare.

Nou, folosit, învechit sau defect, recoltat la un centru de recondiționare și reciclare. Acesta este ciclul de viață al unui dispozitiv electronic: laptop, telefon, televizor sau orice se bagă în priză. Asta dacă nu ajunge uitat în vreun sertar, sau mai rău în vreo groapă de gunoi. Dacă ținem la planeta noastră, trebui să învățăm că gadgeturile atât de dragi nouă pot fi utile și după ce nu le mai folosim.

Să luăm lucrurile pas cu pas. Să spunem că telefonul sau laptop-ul nu mai funcționează. Ideal ar fi să nu intri pe net să cauți altele imediat, ci să îl duci întâi la un service.

Alexandru Ioancea, Clubul Reparacioșilor: "În momentul în care s-a stricat o piesă minoră, poate se schimbă ușor, iar în momentul când se schimbă placa electronică și valoarea ei depăşeşte valoarea produsului singura soluție e să încercăm să o reparăm. Acolo intervenim noi și le readucem la viață în starea în care erau."

Citește și

Europa se pregătește să lanseze o alternativă la rețeaua X. Se va numi „W” și nu va pune preț pe algoritm

Alexandru Ioancea, Clubul Reparacioșilor: "Noi îl reintroducem în circuitul economic. Practic îi mai dăm un an, doi de viață și nu ajunge la gunoi sau nu ajunge în sertarul abandonurilor din casă."

Din păcate sunt și multe produse care sunt greu spre imposibil de reparat, din cauza proiectării. De aici și discuțiile aprinse, din Statele Unite ale Americii pentru Right to Repair.

Dacă reușești să repari gadgetul tău, e sănătos și pentru portofel dar și pentru micile afaceri de cartier.

Termenul oficial pentru reparațiile de acest fel este recondiționare. A nu se confunda cu refurbished care se referă la produse care sunt noi dar pentru o a doua oară. Folosite, reparate, curățate și din nou pe piață, mai ieftine. Produsele refurbished sunt făcute sub stricta supraveghere a producătorului.

Rigoarea și profesionalismul prin care trece fiecare produs electronic prin procesul de refurbished ne-a lăsat și pe noi gură cască. Am vizitat și noi un astfel de centru.

Dan Georgescu, Director Diangi: "Folosim echipamentele pe care ni le recomandă producătorii. Unul dintre ele de exemplu este pentru a desface noile modele de telefoane care acum sunt lipite, nu mai sunt prinse cu șuruburi cum erau odată. Tot procesul ăsta se face automat de către dispozitive speciale de la producători."

Activitatea de reparare la o scară mare nu este o joacă. Centrul reușește să repare până la 92% dintre produse. Aici sunt reînnoite mediabox-uri ale operatorilor de cablu sau telefoane inteligente cu toate accesoriile.

Dan Georgescu, Director Diangi: "Fiecare telecomandă se testează, fiecare cablu, fiecare încărcător. Și colegii mei testează pe fiecare port dacă există imagine clară, dacă nu sunt macroblocuri, dacă sunetul este cum trebuie, dacă butoanele merg, dacă tastatura merge, telecomanda..."

Acum vine și întrebarea firească: mie ce-mi iese? De ce să nu arunc la gunoiul din fața blocului produsele pe care nu le folosesc? Păi, îți place să respiri aer curat?

Un router sau set-top box și să mă deplasez tocmai până la un magazin de acest fel? Răspunsul depinde: de exemplu îți place să respiri aer curat?

Dan Georgescu - Director Diangi: “De exemplu o baterie uzată dacă o arunci într-o piscină de minim 20m pe 10m, a poluat întreaga apă.”

Cu toții beneficem de pe urma reciclării. 500 de tone de deșeuri electronice reciclate înseamnă cel puțin 600 de tone de dioxid de carbon neemise în atmosferă. Pe lângă asta, ne ajută să trecem și mai ușor prin criză semiconductorilor.

Luciana Nedea - EcoVoucher: "Echipamentele electronice și electrocasnice se compun din tot ceea ce se introduce în priză. Vorbim de la mari dimensiuni, mașină de spălat, aragaz, frigider și așa mai departe. Electronice, IT&C, telefoane mobile, laptopuri, calculatoare, tot felul de device-uri, toolsuri, adică scule electrice, tot ceea ce se bagă în priză se poate trimite către un centru de reciclare."

Programele de colectare precum EcoVoucher vin și ridică frigiderul stricat sau mașina de spălat chiar și de la etajul 10. Apoi în funcție de greutatea aparatului predat, primești bonuri valorice.

Luciana Nedea - EcoVoucher: "Dacă noi nu reciclăm suficient, putem plăti amenzi către Uniunea Europeană. Atât pe ambalaje cât și electrice se plătește o anumită taxă în cazul în care nu se ajunge la ținta pe care Uniunea Europeană o impune."

Ce nu poate fi salvat prin reparare ajunge în centre de recoltare și de reciclare. Aici avem procesoare, memorii RAM, diverse chipuri, care ajung pe această bandă unde sunt sortate automat. Există camere de fotografiat, scanează ce trebuie mărunțit, ce trebuie aruncat, și mai departe cine știe, poate ajunge în vreun iPhone 14 sau Samsung Galaxy S23.

Marius Costache, Director Green WEEE: "Reciclând corect un frigider, echivalează cu salvarea a două tone de dioxid de carbon care echivalează cu emisiile produse de o mașină de clasă medie care parcurge 20.000 km într-un an."

O fabrică de reciclare cu echipament modern și corespunzător poate salva până 98% dintr-un produs electronic sau electrocasnic. Și asta este vital pentru că numărul dispozitivele electronice crește de la an la an.

Marius Costache, Director Green WEEE: "Rata de creștere a deșeurilor de echipamente electrice și electronice e de 10 ori mai mare decât la gunoiul menajer."

Și dacă ai mai auzit pe ici-colo de tonele de aur scoase din telefoane... nu mai este adevărat. Cel puțin nu în aceeași măsură cum era în urmă cu mult timp. Dar chiar și așa, prin reciclare materiale periculoase precum plumbul, cadmiu, crom sau mercur nu mai ajung în pământ sau în atmosferă.

Marius Costache, Director Green WEEE: "Toată lumea întreabă unde-i aurul. Unde sunt metalele prețioase. Aici sunt metalele prețioase în aceste plăcuțe. Dar plăcuțele acestea, Dacă înainte vorbeam de sute de grame de aur pe tonă de astfel de plăcuțe, în momentul de față vorbim de zeci de grame."

Toate aceste resturi de componente ajung mai departe în topitorii de unde sunt extrase metalele prețioase și alte componente care mai pot fi salvate."

Marius Costache, Director Green WEEE: "Nu găsiți într-o mină de aur unde din minereu să scoți 30 de grame de aur. Și ca să ajungi la acel aur sunt folosite foarte multe substanțe chimice."

Procesul acesta de reciclare a ajuns să fie numit mai în glumă, mai în serios minerit urban. Toate produsele merită o a doua viață. Nu trebuie să alergăm mereu după cel mai nou telefon sau laptop doar pentru că este un pic mai bun decât cel vechi.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO A spus ”DA!” S-a retras din fotbal acum șapte ani și se căsătorește cu o superbă blondină