Cât timp stau tinerii pe rețelele sociale. Pe una din ele petrec și câte 8 ore pe zi
Tinerii petrec și câte 8 ore pe zi în rețelele sociale, iar multora dintre ei le este afectată sănătatea mintală din cauza faptului că ajug să își compare propria viață cu aspecte prezentate de alții.
Peste jumătate (53%) dintre utilizatorii de social media din întreaga lume au folosit reţelele sociale mai mult în timpul lockdown-urilor locale şi naţionale decât înainte de pandemie, iar şapte din zece (71%) tineri, cu vârste între 18 şi 34 de ani, se bazează pe aceste reţele pentru a se simţi conectaţi, arată un studiu publicatde Kaspersky.
Alegeri 2024
17:07
Alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi, luptă strânsă pentru locul doi - sondaj la comanda USR
21:03
Reacția lui Simion după Kievul a dezvăluit de ce nu are voie în Ucraina. Liderul AUR, apel către serviciile secrete
20:15
Document. Motivul pentru care George Simion a fost interzis în Ucraina. Guvernul României a publicat răspunsul Kievului
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
Datele centralizate în cercetarea de specialitate relevă faptul că, zilnic, utilizatorii petrec în medie 1,8 ore pe Facebook, unu din zece dintre aceştia (11%) fiind în reţea de la patru până la şase ore.
În acelaşi context, pe TikTok, media globală este de 1,9 ore pe zi, deşi aceasta creşte la 2,3 ore pentru cei cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, în timp ce 4% petrec şapte până la opt ore în fiecare zi în aplicaţie.
În cazul Instagram, media globală este de 1,6 ore/zi.
Potrivit sursei citate, atunci când descriu cum se simt când sunt activi pe reţelele sociale, mai mult de jumătate (56%) spun că se simt "amuzaţi" şi peste o treime (36%) afirmă că se simt "conectaţi".
70% dintre utilizatori și-au schimbat modul în care folsoesc rețelele după anumite știri
"Având în vedere aceste sentimente pozitive, este posibil ca mai mult de patru din zece utilizatori (41%) să spună că reţelele sociale sunt un aspect "pozitiv" pentru societate şi politică, de două ori mai mulţi decât cei care le descriu ca fiind "negative" (19%)", se menţionează în studiu.
Specialiştii avertizează, în acelaşi timp, asupra faptului că dependenţa de reţelele de socializare poate avea un efect dăunător asupra sănătăţii mintale a utilizatorilor, chiar dacă majoritatea utilizatorilor este conştientă de potenţialul aspect negativ al acestor platforme.
Astfel, aproape două treimi (63%) îşi pot aminti o ştire despre potenţialul impact negativ al reţelelor sociale, iar din acest grup, 70% şi-au schimbat modul în care folosesc aceste platforme ca urmare a informaţiilor aflate.
De asemenea, pentru patru din zece persoane (38%) acest lucru se reflectă în reducerea timpului petrecut pe social media şi aproximativ, iar un sfert dintre aceştia (26%) le verifică mai rar.
"Pentru a ne bucura la maximum de social media, trebuie să luăm în considerare atât sănătatea noastră mintală, cât şi securitatea datelor. Interacţiunile virtuale sunt diferite de cele din viaţa reală şi o mare parte din ceea ce oamenii - în special influenţatorii - postează pe social media este un instantaneu pozitiv al vieţii lor. Mulţi utilizatori ai reţelelor sociale se găsesc în situaţia de a-şi compara viaţa cu selecţiile prezentate de ceilalţi, iar acest lucru le poate afecta stima de sine şi sănătatea mintală. Este foarte important să acordăm atenţie timpului petrecut pe social media, conţinutului pe care îl consumăm şi modului în care ne face să ne simţim. Cercetarea noastră constată că, pentru o mică parte din oameni, social media generează emoţii negative; 4% înregistrează un sentiment de "anxietate"; acelaşi procentaj raportează că se simte "furios", "frustrat" sau experimentează "FOMO" - (the fear of missing out)", subliniază experţii.
Aceştia punctează că una din opt persoane (13%) şi-a şters sau dezactivat conturile de pe aceste reţele sociale, deşi nu este nevoie să se meargă atât de departe. "Ar trebui să vă luaţi ceva timp pentru alte activităţi, să vă îndepărtaţi de ecran şi - poate - să nu urmăriţi oameni sau subiecte care vă creează emoţii negative", precizează sursa citată.
Studiu realizat în 25 de țări, pe un eșantion de peste 15.000 de adulți
Un alt aspect evidenţiat în studiul Kaspersky se referă la împărtăşirea datelor personale în mediul online. Mai mult de jumătate (52%) dintre utilizatorii de social media cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani cunosc pe cineva ale cărui date personale au fost compromise, iar 7% spun că au fost victime ale fraudelor prin intermediul reţelelor sociale.
"Asiguraţi-vă că setările de confidenţialitate sunt cele mai restrictive, utilizaţi software-ul de gestionare a parolelor şi fiţi atenţi la informaţiile personale pe care le distribuiţi pe reţelele sociale. Kaspersky a lansat propriul ShareAware Hub pentru a-i ajuta pe utilizatorii de social media să înţeleagă modul în care pot rămâne în siguranţă online şi cum se pot bucura de conectivitatea incredibilă pe care o oferă aceste reţele sociale, reducând în acelaşi timp posibilele dezavantaje", se mai arată în comunicat.
Cercetarea a fost realizată de Opinium Research în perioada 18 - 31 mai 2021 pe un eşantion de 15.682 de adulţi din 25 de ţări, inclusiv Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Spania, Danemarca, Olanda, Chile, Mexic, Argentina, Brazilia, Columbia, Peru, Japonia , Rusia, Turcia, SUA, Republica Cehă, Ungaria, Africa de Sud, Austria, Singapore, Vietnam, Australia şi Emiratele Arabe Unite.
