Deși nu este o materia care se predă în școli, 160 de elevi din toață țara, care au învățat singuri cum să antreneze AI-ul pentru trei probleme dificile chiar și pentru un programator de meserie. Cei mai buni vor reprezenta România la Internațională, acolo unde mereu am avut rezultate bune.

Dinu Rusu: Avem de exemplu un data class care e bazat pe csv-ul de imput și mai apoi un șir de cod care antrenează soluția respectivă. Mai exact aici avem un soft de image recognition.

Pentru oamenii ca noi, așa ceva sună a nonsens dar nu și pentru cei 160 de elevi, din toată țara, care au participat la olimpiada națională de inteligență artificială.

Nu au câștigat cele mai bune întrebări adresate lui ChatGPT sau Claude sau Gemini, ci au fost punctate, printr-un algoritm special cele mai bune rezolvări la niște probleme care ar da bătăi de cap chiar și celor mai buni programatori.

Citește și
Pragmata, jocul SF în care un astronaut și un android luptă pe Lună pentru a distruge o inteligență artificială

Competiția a fost împărțită pe două grupe, clasele 9-10 și 11-12. Iar pentru astfel de competiții, pentru că nu există o oră dedicată în școală, ține de fiecare elev cum se pregătește. Iar cei mai mulți învață această disciplină acasă, după ce-și fac temele la celelalte materii.

Fiecare organizator de olimpiadă pune la dispoziție resurse pe care elevii le absorb conștiincioși. Sunt zeci de ore de studii.

Elev: M-a prins cam prost pentru că eram în vacanță și aș fi vrut să ies și eu pe afară. Dar am stat acasă, am învățat de pe o platformă, avem mai multe resurse: kegel, youtube, tutoriale, simplu.  Până în Ianuarie am învățat python, cam așa. Și după m-am apucat de machine learning și tot ce ține de AI.

Elev: Să începi să faci probleme e destul de mult de învățat, mai ales la început. Adică "learing curve-ul" e destul de mare. Îți ia câteva luni până te familiarizezi și poți să faci probleme. Până acum am vrut să îmi pun o bază de AI, de aceea am și venit la olimpiadă. După vreau să mă dezvolt, și să dezvolt propriile mele proiecte.

Echipa iLikeIT nu a avut acces în sala de examen, ca să nu îi intimidăm pe elevi, deși noi eram un fleac pe lângă ce au avut de rezolvat tinerii.

Elev: E foarte matematică chestia asta. Noi o vedem ca un blackbox în mare parte dar în spate e doar matematică. Practic noi băgăm niște inputuri, niște date și facem niște calcule matematice prin care obținem alte imputuri bazat pe acele date. Le comparăm cu răspunsurile reale. Bazat pe acea diferență mergem înapoi în sistemul ăsta de calcule și schimbăm niște numere. Și facem asta până răspunsul e cât mai aproape de cel real.

Examenul, care a avut loc ziua în care în mod normal ar fi fost liberă, a ținut 4 ore. Și nu au avut acces la internet deloc, ci avut la dispoziție doar un calculator al organizatorului. Ce bun ar fi fost un ChatGPT acum.

Elev: Soluțiile mele au fost neobișnuite și neconvenționale, dar am reușit să iau un loc bun, cred că sunt locul 2. Mi-au plăcut foarte mult problemele de aici. Chiar m-au provocat destul de mult să găsesc niște căi adhoc pentru problemele astea. O problemă cu imagini am rezolvat-o simplu, fără să folosesc un AI foarte complex. La celelalte două am aplicat tehnicile cu care eram familiarizat, dar care mi-au consumat mult timp.

Emil Onea, director executiv UPIR: Copii sunt pasionați și ne cer asta. Dovadă: rezultatele pe care le avem în spate, deci olimpiade la care am participat, olimpiade internaționale și la care copii au luat premii maxime. . Este un domeniu nou. Noi nu vrem să fim stăpâniți de ai, ci vrem să controlăm AI-ul, deci vrem să facem noi AI. Copii ăștia nu sunt cei care folosesc ai, ci cei care construiesc AI.

Proiect românesc, în Statele Unite

Unii participanți nu au învățat doar pentru olimpiadă. David, împreună cu echipa lui lucrează la un proiect care ajută la tratarea dependenței de tehnologie, prin tehnologie. Se folosesc de inteligența artificială și de realitate virtuală pentru a învăța creierul să se autoregleze. Se numește Neuroforger și în mai îl vor prezenta în statele Unite ale Americii la Congresul dedicat științei și tehnologiei.

David Gheorghică, elev: Are ca scop ajutare copiilor care suferă de internet și gaming addiction. Folosim o electon encefalogramă să prezicem nivelul lor de dopamină. Folosim un AI specific numit reinforcement learning care îi ajută să își reducă nivelul de dopamină și astfel dependența de jocuri.

O altă concurentă, Emilia, a lucrat împreună cu o echipă la un proiect care ușurează munca salvamarilor.

Emilia Șerban, elevă: Am făcut astă vară un proiect. E un AI care ar trebui să detecteze dacă oamenii se înceacă sau nu. Ăsta a fost primul meu proiect pe computer vision. Îmi place să lucrez la proiecte practice pe care le pot aplica și pot să ajut oameni cu ele.

Până acum am plecat doar cu rezultate foarte bune de la olimpiadele internaționale. Anul trecut, elevii români au câștigat la Beijing o medalie de aur, 4 de argint și 3 de bronz. În 2024, în Riad au luat trei medalii: aur, argint și bronz.

Cătălin Chiru, asistent universitar: Practic odată cu evoluția domeniului care în ultimii ani s-a extins foarte mult și a ajuns să producă foarte multe automatizări în industrie, mi se pare că pe baza rezultatelor pe care le avem, momentan nu suntem la risc să rămânem în urmă, dar dacă ar fi, e ca în situația cu industrializarea. Cei care au întârziat industrializarea au fost nevoiți importe tehnologii și creativitatea nu a mai provenit pe o arhitectura proprie. Ne dorim să aducem AI cât mai devreme, să specializăm oameni încă din liceu și poate în viitor să apară în programa obligatorie, la informatică sau ca materie de sine stătătoare.

Din cei 30 de elevi cu cele mai bune rezultate vor fi aleși doar 6, care vor reprezinta țara noastră la olimpiada internaționlă din Kazashstan.