UE oferă României fonduri pentru dezvoltarea pescuitului. Cum a ajuns atracție turistică o comună din Tulcea
Pentru cei care caută idei de afaceri, pescuitul este un domeniu încă la început de drum, în România. Nu este uşor, dar Uniunea Europeană ne dă peste 230 de milioane de euro să dezvoltăm acest sector.
Jurilovca, o comună din judeţul Tulcea, a devenit atracţie pentru turişti după ce, din fondurile europene pentru pescuit, s-a organizat trei ani la rând, festivalul borşului pescăresc. În această vară, în două zile, evenimentul a atras 60 de mii de oameni. A fost motorul de dezvoltare pentru comunitate şi administraţia locală care, cu fonduri europene, a tras utilităţi, a construit pensiuni, dar şi porturi pentru ambarcaţiuni.
Într-o zi de octombrie, în 2009, în satul Jurilovca din judeţul Tulcea, se năştea timid Sărbătoarea Borşului Pescăresc. S-au pregătit atunci cinci ceaune de peşte, iar numărul de participanţi nu a depăşit două sute persoane. 13 ani mai târziu, vorbim de 60 de ceaune şi 60 de mii de oameni. Ideea a pornit de la Paul Condrat, lipovean de-al locului, istoric de meserie.
Paul Condrat: „Borşul pescăresc e vedeta Jurilovcăi, de fapt. În 2009, când am început cu acest eveniment, eram o echipă mică, ne-am strâns vreo 20-30 de oameni şi am zis să creştem vizibilitatea Jurilovcai”.
Eugen Ion, primar: "Am rugat bucătăresele de la biserică, pentru că la biserica din bloc există și o mică cantină și am făcut cu pescarii cinci ceaune de ciorbă. Am anunțat evenimentul și undeva în centrul satului, am făcut o mică petrecere”.
Festivalul a fost oprit, însă, în 2012 şi a fost reluat abia în 2018, când primăria a accesat două sute de mii de euro bani europeni pentru organizarea a trei ediţii de festival. Într-un sat cu 4.400 de locuitori, din bugetul local nu se pot susţine astfel de evenimente. Iar fără ele, nu se poate dezvolta turismul. Eugen Ion este primar în Jurilovca din 2012.
Eugen Ion, primar: „De la an la an, el a avut o creștere organică, spunem noi, între 40 și 60 la sută. Peste 24 de tone de borş de peste realizat în două zile şi peste 40 de mii de porţii de peşte”.
Jurilovca este un sat de lipoveni, aflat la marginea Deltei. Zona, de-o frumuseţe sălbatică, se află pe malul a două lacuri. Unul dintre ele, Razelm, este cel mai mare lac natural din România. De Jurilovca aparţine şi Gura Portiţei, un sat de vacanţă ridicat pe fâşia de nisip care desparte delta de Marea Neagră.
Sunt locuri spectaculoase, însă turismul a început să se dezvolte în Jurilovca doar de câţiva ani, după ce în sat s-a tras apă curentă şi s-au asfaltat străzile. Investiţiile nu s-ar fi putut face din bugetul local. Aşa că din 2012, primăria a depus 40 de proiecte. Unul la doi funcţionari. Au fost toate aprobate. Astfel, localitatea a atras fonduri de 35 de milioane de euro, din care 13 milioane fonduri europene, restul guvernamentale.
Primar: „Noi nu scriem la Jurilovca un proiect, vedem noi dacă se aprobă sau dacă mai trebuie ceva. Vedem când ne încadrăm, facem punctaj, intrăm. Dacă nu, mai bine stăm, stăm acasă. Nu este nimic simplu când lucrezi cu bani, când lucrezi cu hârtii. Banii sunt ai noștri, ai tuturor, chiar dacă vin de la Uniunea Europeană sau dacă vine de la bugetul local sau național. Răspunderea este aceeași”.
Pentru o localitate la apă, să ai unde să acostezi cu barca este esenţial. Cu fonduri europene, în 2015, s-a construit un mic port pentru 40 de ambarcaţiuni.
Primar: „Îmi aduc aminte în 2012, erau două ambarcaţiuni, plecau din stuf. Ușor-ușor comuna s-a dezvoltat, locuitorii pe de o parte şi-au luat ambarcaţiunile lor şi fac transportul pe apă de la Jurilovca la portiţa şi nu numai, în Delta, plimbări”.
Cum cererea a crescut, un al doilea port este în construcţie. Aici vor putea acosta 140 de ambarcaţiuni. Finanţarea este europeană.
Vremea a fost de partea constructorilor care încă mai lucrează la amenajarea portului turistic. Vorbim de un proiect de 4,5 milioane de euro care ar trebui să fie gata până în aprilie 2023.
Primar: „Un proiect din momentul în care îl chemi, gândește când îl depui și până reușești efectiv să te apuci de lucru durează minim un an jumătate doi ani. În cel mai fericit caz. E un paradox. Îi ceri unui constructor să facă o lucrare nouă luni și tu alergi doi ani cu hârtiile”.
Tot cu bani europeni, s-au deschis şi ateliere meşteşugăreşti, unde tradiţiile sunt duse mai departe, dar atrag şi numeroşi turişti. Natalia coase costume lipoveneşti, iar cererea este foarte mare.
Natalia: În cadrul acestei proiect, am achiziţionat maşini care îmi sunt de mare folos.
Reporter: Vin turiştii?
Natalia: Foarte mulţi.
Reporter: Câţi aţi avut în această vară?
Natalia: Nu pot să estimez, autocare întregi.
S-a tras apă şi canalizare, urmează şi gazele. Au fost renovate cele cinci şcoli, iar acum în fiecare clasă există tablă inteligentă. Se construieşte şi o sală de sport, în curtea celei mai mari unităţi de învăţământ din comună.
Odată infrastructura pusă la punct, au apărut şi investiţii private, care au dus, la rândul lor, la dezvoltarea turismului. De curând, a fost deschis un resort de patru stele, cu hotel şi bungalowuri, o investite de peste 10 milioane de euro.
În urmă cu zece ani, în comuna Jurilovca, erau patru unităţi de cazare, acum sunt 26. Vorbim de cele acreditate de Ministerul Turismului. În total, sunt 5 sute de locuri de cazare, la care se mai adaugă alte două sute de locuri de campare, într-un proiect al administraţiei locale.
Cu două sute de mii de euro bani europeni, a fost construită şi o pensiune. Claudia şi Marius au lăsat în urmă o carieră în domeniul IT pentru a face turism, în Jurilovca, satul natal al tinerei de 34 de ani. Au lucrat în multinaţionale în Bucureşti, după care, în 2015, şi-au luat rucsacul în spinare şi timp de un an au străbătut România şi Asia, făcând autostopul şi dormind pe la localnici. S-au întors acasă când o prietenă, consultant, i-a anunţat că îi poate ajuta să acceseze fonduri europene pentru o pensiune. Nu a fost uşor.
Marius: „A fost trenul pe care noi ne-am grăbit să-l prindem. Ne-am urcat îl el şi am început această aventură. Am început proiectul în 2016, dar construcţia a fost gata asta în 2020. Asta înseamnă an de schimbări legislative, ani de scumpiri la nivel de materiale, provocări în industrie”.
Multe dintre investiţiile pe fonduri europene din Jurilovca au fost făcute prin programele pentru pescuit ale Uniunii Europene. Iar noi linii de finanţare vor fi deschise începând cu anul viitor. Sunt oportunităţi pentru comunităţile locale de pescari care vor să se dezvolte şi să găsească noi surse de venit. Dar şi pentru cei care vor pornească o afacere, în acest domeniu.
Etichete: fonduri europene, tulcea,
