”Venitul net mediu echivalent” în Europa. În ce țări câștigă cel mai mult o gospodărie. România, nicio surpriză

bani, lei, portofel
Shutterstock

În ultimii ani, gospodăriile din Europa au trecut printr-o criză majoră a costului vieții, care a fost agravată de războiul Rusiei în Ucraina și de șocurile post-pandemice asupra aprovizionării.

Multe familii au fost nevoite să-și limiteze cheltuielile, iar gospodăriile continuă să numere fiecare bănuț, chiar și în condițiile în care inflația se apropie de ținta de 2 % a BCE.

O măsură utilă a veniturilor gospodăriilor este „venitul net mediu echivalent”. Acesta se referă la venitul tipic pe persoană, ajustat în funcție de mărimea gospodăriei și după impozitare.

În 2024, venitul mediu echivalent în 34 de țări europene variază de la 3075 EUR în Albania la 50799 EUR în Luxemburg, notează Euronews.

În cadrul UE, Bulgaria are cel mai mic venit mediu echivalent, de 7811 EUR, în timp ce media UE se situează la 21582 EUR.

Citește și
Leonardo Badea
Leonardo Badea: România are nevoie de un nou model de dezvoltare economică sustenabilă

În fruntea clasamentului se află Elveția și Norvegia, alături de Luxemburg, urmate de Danemarca, Austria, Irlanda, Țările de Jos și Belgia, toate cu venituri cuprinse între 30.000 și 35.000 de euro. Finlanda, Germania, Suedia și Franța se situează, de asemenea, peste media UE.

În schimb, Macedonia de Nord, Turcia și Muntenegru se află la coada clasamentului.

În cadrul UE, Ungaria și România — alături de Bulgaria — înregistrează, de asemenea, totaluri sub 10.000 EUR.

Țările din Europa de Vest și de Nord au cele mai mari venituri medii

Cifrele relevă o diviziune clară: țările din Europa de Vest și de Nord se bucură de cele mai mari venituri medii, în timp ce regiunile din sud și est rămân în urmă.

De exemplu, diferența dintre Luxemburg și Bulgaria depășește 40.000 EUR.

Diferențele în materie de productivitate și compoziție industrială contribuie la explicarea decalajului, afirmă Giulia De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii (OIM).

O productivitate mai ridicată permite țărilor să susțină salarii mai mari”, a declarat ea pentru Euronews Business.

Aceasta înseamnă că țările cu sectoare importante și de mare valoare — precum finanțele, tehnologia informației sau industria prelucrătoare avansată — tind să plătească mai mult, în timp ce cele care depind de agricultură sau de serviciile de bază au salarii mai mici.

Atunci când se ajustează în funcție de standardul puterii de cumpărare (PPS) — o unitate monetară artificială care egalizează ceea ce se poate cumpăra cu banii în diferite țări — diferența se reduce, dar rămâne mare.

Venitul net mediu echivalent variază de la 5.098 PPS în Albania la 37.781 PPS în Luxemburg. Media UE este de 21.245 PPS, Ungaria (11.199 PPS) având cel mai mic nivel dintre statele membre ale UE.

Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare valoare din UE este de aproximativ 26.500 PPS, comparativ cu aproape 43.000 EUR în termeni nominali.

Țări precum Polonia, România și Bulgaria înregistrează performanțe semnificativ mai bune atunci când veniturile sunt măsurate în PPS decât în termeni nominali.

Dintre cele patru mari economii ale UE, Germania și Franța rămân peste medie, în timp ce Italia și Spania se situează puțin sub aceasta.

Articol recomandat de sport.ro
Ofertă fabuloasă: arabii vor să cumpere un club uriaș pentru 10.000.000.000€
Ofertă fabuloasă: arabii vor să cumpere un club uriaș pentru 10.000.000.000€
Citește și...
Protest la Ministerul Finanțelor după tăierea unui spor. 9.825 de lei, venitul mediu net al angajaților
Protest la Ministerul Finanțelor după tăierea unui spor. 9.825 de lei, venitul mediu net al angajaților

Măsurile de austeritate scot angajații statului în stradă. Angajaţii ANAF din mai multe judeţe, dar şi cei din Justiţie au declanșat proteste spontane, nemulțumiți de tăierea sporului pentru condiții vătămătoare.

Leonardo Badea: România are nevoie de un nou model de dezvoltare economică sustenabilă
Leonardo Badea: România are nevoie de un nou model de dezvoltare economică sustenabilă

Ajustarea modelului de creștere economică este necesară pentru revenirea la o traiectorie sustenabilă și evitarea capcanei venitului mediu, afirmă Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR.

Ministrul Educaţiei: „Noi discutăm, în primul rând, despre venitul diferenţiat în funcţie de performanţă”
Ministrul Educaţiei: „Noi discutăm, în primul rând, despre venitul diferenţiat în funcţie de performanţă”

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat joi, despre plata profesorilor în funcţie de performanţă că va anunţa în luna mai propunerea sa, în raportul de diagnostic şi de reforme.

România are cea mai mare creștere din UE a salariului minim în ultimul deceniu. Ce state am întrecut în acest an
România are cea mai mare creștere din UE a salariului minim în ultimul deceniu. Ce state am întrecut în acest an

România reușește să se distanțeze de ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința salariului minim. Potrivit Eurostat, anul acesta, am depășit trei state membre unde venitul minim brut este sub 800 de euro.

Recomandări
Primul summit al statelor de pe flancul estic. Nicușor Dan participă discuțiile privind securitatea frontierei de est a UE
Primul summit al statelor de pe flancul estic. Nicușor Dan participă discuțiile privind securitatea frontierei de est a UE

Preşedintele Nicuşor Dan participă, marţi, în Finlanda, la Summitul Statelor UE de pe Flancul de Est iar în cursul serii va pleca în Regatul Unit, unde rămâne până miercuri.

Ziua în care a început Revoluția din decembrie 1989. 16 decembrie, începutul sfârșitului pentru dictatura comunistă
Ziua în care a început Revoluția din decembrie 1989. 16 decembrie, începutul sfârșitului pentru dictatura comunistă

Pe 16 decembrie 1989, la Timișoara au început primele evenimente ale revoluției anticomuniste care a dus, câteva zile mai târziu, la căderea regimului Nicolae Ceaușescu.

România va putea importa energie mai ieftină din Vest. Proiect de interconectare europeană de 30 de miliarde de euro
România va putea importa energie mai ieftină din Vest. Proiect de interconectare europeană de 30 de miliarde de euro

România va putea importa energie mai multă și mai ieftină din Vestul Europei.