BNR majorează dobânda cheie la 2% pe an. Mugur Isărescu: ”Nu înseamnă că se va majora ROBOR”

Pentru prima dată în aproape 10 ani, BNR a crescut dobânda-cheie, până la 2% pe an. Este undă verde pentru ca bancherii să majoreze dobânzile la credite şi să le ceară mai mulţi bani celor care au rate. Şi nu este singurul semnal transmis de BNR: cursul de schimb ne-ar putea da emoţii şi mai mari în perioada următoare.

O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Guvernatorul Băncii Naționale Române (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului patru 2017, urcând în octombrie la 3,63% de la1,77% în septembrie și la 3,23% în noiembrie – nivel inferior limitei de sus al interalului variației -, dar mai mare decât cel prognozat.

„Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilior destinate consumului a fost cvasigeneral, aproape toate componentele indicelui prețului de consum contribuind la accelerarea inflației. Evoluția a fost determinată cu precădere de factorii de natură a ofertei, principala influență aparținând prețurilor administrate, ca urmare a creșterii tarifului energiei electrice, precum și prețului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanți și a cotațiilor internaționale ale petrolului. Pe lângă infuențele externe manifestate, pe segmentul produselor alimentare procesate accelerarea inflației de bază a reflectat presiunile inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei și din dinamica costurilor salariale, precum și efectul comportamentului de schimb valutar. Rata medie anuală a inflației PC și-a consolidat valoarea pozitivă până la 1% în noiembrie 2017, 0,7% în octombrie, de la 0,4% în septembrie, calculată pe baza indicelui armonizat a prețului de consum; media anuală a crescut la 0,9% în noiembrie 2017, față de 0,6% în octombrie și 0,5% în septembrie.

Citește și

Lovitură după lovitură pentru romanii cu credite în LEI. ROBOR a crescut la un nivel record

Creșterea economică în trimestrul trei 2017 a continuat să se accelereze semnificativ peste așteptări. Dinamica reală a PIB-ului real a atins nivelul de 8,8% de la 6,1% în trimestrul anterior, determinantul acestei evoluții l-a constituit consumul gospodăriilor populației – 8,2 puncte procetuale din 8,8% -, a cărui dinamică anuală a crescut considerabil până la 12% de la 7,3% în trimestrul anterior. . Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele şase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8 la sută. Un aport pozitiv semnificativ a revenit, în ultimele șase trimestre, formării brute de capital fix – 2,2 puncte procentuale din cele 8,8%. Contribuția exportului net la evoluția PIB și-a dublat valoarea negativă la minus 1,2 puncte procentuale, pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri și servicii, în raport cu cea a importurilor. Din perspectiva ofertei, creșterea PIB a avut o susținere cvasigenerală – sectorul terțiar a continuat să aibă cea mai slabă contribuție.

Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale).

Din perspectiva ofertei, creşterea PIB a avut o susţinere cvasigenerală. Sectorul terţiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuţie, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creştere din ultimii patru ani”, a precizat Isărescu.

Potrivit sursei citate, „creditul acordat sectorului privat și-a încetinit doar marginal ritmul anual de creștere în primele două luni ale aceluiași trimestru (6,8 la sută în noiembrie), dinamica sa fiind susținută în principal de componenta în lei şi de segmentul populaţiei. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8 la sută în total credit, evoluţie care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.”

„Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum și de presiunile în creștere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate.

Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Pe baza acestor evaluări, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,00 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,00 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,00 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, a mai stabilit CA al BNR.

Întrebat despre creșterea de dobândă și cât de mare e inflația preconizată, Isărescă a răspuns: „Îngustarea coridorului în câteva rânduri în ultimii ani a dus marjele față de rata de politică monetară la +/- 1%. Mi se pare că, este față de +/- 4% cât aveam în ultimii ani, un coridor suficient de restrâns și în standardele internaționale. Cu alte cuvinte, absorbția lichidității care se va face la noua rată mi se pare acum suficientă. CA a discutat și chestiunea unei mișcări chiar mai strânse a dobânzilor din piață; adică atunci când avem exces de lichiditate să intervenim și prin rata de politica monetară, pentru ca dobânzile din piață să fie chiar mai apropiate, dar nu a hotărât asupra acestui lucru”, a spus el.

Totodată, el a precizat că impactul majorării dobânzii de politică monetară este minor în ceea ce priveşte ROBOR la trei şi şase luni, conform Agerpres.

„Mesajele le primim indiferent de evoluţiile din piaţă. Le citim cu atenţie că reprezintă preocupări, fac parte din citirea pieţei, economiei şi societăţii. Dacă ne uităm la realitate, aceasta este următoarea: dobânzile care vă interesează ROBOR la 3 şi la 6 luni au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. Azi a ajuns la 2% la 3 luni, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă că se va majora ROBOR, pe baza căreia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei", a precizat guvernatorul BNR.

Acesta susţine că impactul în piaţă ar putea să fie „uşor deosebit".

„S-ar putea ca efectul în piaţă să fie uşor deosebit. Nu vedem mişcări ample ale dobânzilor. Datoria mea e să transmit acest lucru şi să subliniez că modificarea ROBOR, care probabil va apărea, posibil să coboare la 3 luni şi sub 2%, va depinde de condiţiile de piaţă. Impactul este minor şi, în consecinţă, mediatizarea excesivă trebuie să fie atenuată", a mai spus Isărescu.

Într-un comentariu pe pagina sa de Facebook, senatorul PNL Florin Cîțu apreciază că dobanda de politica monetara ar putea ajunge pana la 4% in urmatoarele luni.

“Asa cum am avertizat anul trecut, dezmatul fiscal al PSD costa! Rata mare a inflatiei si deprecierea monedei nationale au fortat BNR sa intervina. Din punctul meu de vedere, BNR va creste dobanda de politica monetara pana la 4% in urmatoarele luni. Ceea ce inseamna un ROBOR de minim 4,25%. Rata dobanzii de politica monetara, pentru a stabiliza economia, trebuie sa fie mai mare decat rata inflatiei estimate. In acest moment rata inflatiei estimate este de 3,9%”, a scris Cîțu.

“Băncile comerciale vor majora dobânzile la credite, apoi şi la depozite, dar după o lună-două. ROBOR-ul o să se ducă şi el în sus, dar trebuie menţionat că această majorare a dobânzii-cheie este un efect al inflaţiei, nu e un generator de inflaţie”, a declarat și analistul economic Dragoş Cabat, pentru Mediafax.

Economiștii chestionați de Bloomberg anticipaseră că Banca Naţională a României (BNR) se apropie de prima majorare a dobânzii cheie din ultimii aproape zece ani, după ce inflaţia a revenit, iar economia înregistrează unul din cele mai rapide ritmuri de creştere din Europa, scrie Agerpres.

România se apropie de Cehia şi Marea Britanie, care au majorat costurile de împrumut, chiar dacă guvernatorul Mugur Isărescu a avertizat că majorarea ratei dobânzii înaintea Băncii Centrale Europene riscă să afecteze stabilitatea financiară.

Dar Banca Naţională a României are puţine alternative, comentează Bloomberg. Inflaţia a accelerat în noiembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, deşi reducerile de taxe şi majorarea salariilor în sectorul public au dus la o creştere anuală a economiei de 8,8% în trimestrul trei din 2017.

"Revenirea inflaţiei va determina autorităţile de politică monetară să apese pe trăgaci încă de luna aceasta. Dar decizia este pe muchie de cuţit, deoarece investiţiile rămân slabe, în pofida avansului economic impresionant, condus de consum", a afirmat Marcin Kujawski, economist la Nomura International Plc, în Londra.

ROBOR-ul (Romanian Interbank Offered Rate), rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, a urcat în ultimele şase luni cu 120 de puncte de bază şi acum depăşeşte 2%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Ratând "raliul" de anul trecut al monedelor regionale, din Praga până în Varşovia, leul s-a apreciat deja faţă de euro cu 0,7% în 2018.

La şedinţa de politică monetară din 7 noiembrie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

De asemenea, Mugur Isărescu şi-a exprimat temerile privind politicile fiscale care au produs confuzii în mediul de afaceri şi au dus la avertismente din partea Uniunii Europene privind deficitul bugetar.
 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale