Indicele ROBOR creşte. Măsura luată de BNR pentru a stabiliza piața financiară
Creşterea ratelor, la creditele în lei, după dublarea indicelui ROBOR, din ultima lună, este pusă de ministrul Finanţelor, paradoxal, pe seama colectării mai bune făcute de Fisc.
Oficialul a fost marți la Banca Naţională, unde s-a întâlnit cu câţiva directori. Mugur Isărescu a anunţat câteva ore mai târziu că BNR a intervenit, vărsând peste 9 miliarde de lei în conturile băncilor, iar efectele măsurii ar trebui să se vadă miercuri prin scăderea dobânzilor.
Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a intrat în Banca Naţională fără să fie aşteptat de nimeni, deşi, de regulă, oficialii sunt primiţi de Guvernator. A recunoscut că a fost trimis de şefii săi, Liviu Dragnea şi premierul Mihai Tudose, ca să ceară BNR să intervină pentru a opri creşterea dobânzilor la lei.
Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe: "A existat o discuţie cu premierul şi cu șeful partidului Liviu Dragnea.”
Reporter: De ce credeţi că există această dereglare a pieţei?
Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe: Există probleme de lichiditate în piaţă.(...) Au avut influenţă şi încasările Ministerului Finanţelor. Fiscul a atins un grad mai mare de colectare (...), încasările fiscale au crescut.
Reporter: Adică de câte ori Fiscul îşi face treaba o să ne crească ratele la credite?
Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe: Nu este unicul motiv, este eronat să credem că dacă cresc încasările bugetare, o să crească Roborul.
Iar Mugur Isărescu, aparent, i-a dat dreptate şi a injectat lichidităţi de peste 9 miliarde de lei în bănci.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: O să vă surprindă o performanţă mai bună în colectarea impozitelor. Au colectat mai mult decât ne-am fi aşteptat - nu ştiu dacă dânşii s-au aşteptat la acest lucru - şi atunci din bănci a fost absorbită mai multă lichiditate."
Analiştii susţin că o altă cauză a lipsei de bani este şi colectarea dividendelor speciale, care sunt considerate tot venituri la ANAF. Statul le-a cerut în avans de la companiile în care este acţionar pentru găurile din buget.
Ciprian Dascălu, economist şef ING Bank: "Din perspectiva lichidităţii din piaţa bancară, această operatiunie de transfer a dividendelor implică o reducere a lichidităţii"
De ce e criză de lichidităţi, adică de lei pe piaţă? Pentru că Guvernul împrumută foarte mulţi lei ca să-şi finanţeze găurile din buget şi să plătească pensii şi salarii, dar şi pentru că Finanţele au cerut în avans dividentele pe anul acesta de la companiile de stat: până acum au stors din conturile acestora peste jumătate de miliard de lei.
Pe de altă parte Banca Naţională cumpără şi ea lei ca să ţină în frâu cursul de schimb, care altfel s-ar duce de râpă din cauza importurilor masive. Aşadar sunt puţini lei pe piaţă, aşa că, la fel ca orice marfă, cu cât sunt mai rari cu atât sunt mai scumpi. Deci preţul banilor, numiţi în economie dobândă, creşte."
Iar în ultima luna indicele ROBOR s-a dublat. Cei mai afectaţi sunt cei care au credite în lei, cu dobândă variabilă.
Acum 3 luni o rată de 1000 de lei a fost recalculată marți la 1130 de lei. Deci 130 de lei în plus, bani cu care omul îşi plătea două facturi la utilităţi sau întreţinerea pe timp de vară.
Şi firmele care s-au împrumutat pierd bani din aceste fluctuaţii produse de operaţiunile Finanţelor. Guvernatorul a dat asigurări că, teoretic, miercuri ar trebui să scadă dobânzile interbancare, însă tot el a spus că actuală criză a leilor va mai dura.
