UE plătește 3,66 miliarde de euro pentru modernizarea energetică: Suma primită de România

62454981
Shutterstock

Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat joi o nouă tranșă record de finanțare din Fondul pentru modernizare, destinată sprijinirii tranziției energetice în nouă state membre ale UE, inclusiv România.

Suma de 3,66 miliarde de euro reprezintă cea mai mare plată din Fondul pentru modernizare de la înființarea sa, iar valoarea totală a finanțării acordate de la începutul programului, în ianuarie 2021, ajunge la 19,1 miliarde de euro. Banii provin din veniturile generate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

Această investiție majoră va sprijini 34 de proiecte legate de energie în nouă state membre, urmărind modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei și transporturilor, precum și îmbunătățirea eficienței energetice.

Distribuția fondurilor pe țări

România se află pe locul trei în clasamentul beneficiarilor acestei runde de finanțare, primind 712,3 milioane de euro. Distribuția completă a fondurilor este următoarea:

Această rundă include primele investiții în Grecia, care a devenit beneficiar al Fondului pentru modernizare în ianuarie 2024.

Tipuri de proiecte finanțate

Cele 34 de proiecte sprijinite se concentrează pe patru domenii principale: generarea de energie electrică din surse regenerabile, utilizarea și implementarea surselor regenerabile de energie, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică.

Printre proiectele finanțate se numără diverse inițiative inovatoare adaptate nevoilor specifice ale fiecărei țări:

În Croația, fondurile vor sprijini „producția și utilizarea căldurii din surse regenerabile de energie și eficiența energetică în sistemele de încălzire și răcire", în timp ce Cehia va beneficia de „investiții în capacitatea de stocare a energiei electrice din surse regenerabile".

Grecia va implementa un program de „înlocuire a autobuzelor diesel urbane cu autobuze electrice urbane noi", iar Ungaria se va concentra pe „îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice".

În țările baltice, Letonia va investi în „creșterea capacității rețelei de energie electrică", în timp ce Lituania va dezvolta „investiții în capacități de stocare a energiei la scară largă".

Polonia va implementa un program amplu de „dezvoltare a unui program privind aerul curat care să sprijine îmbunătățirea eficienței energetice și înlocuirea surselor de căldură în locuințele unifamiliale".

Pentru România, finanțarea va fi utilizată pentru „creșterea eficienței energetice a instalațiilor EU ETS", în timp ce Slovenia va se concentra pe „modernizarea și dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a energiei electrice pentru a facilita integrarea surselor regenerabile de energie".

Obiectivele strategice ale programului

Conform comunicatului comun al Executivului comunitar și BEI, proiectele „vor ajuta statele membre beneficiare să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie" și „vor consolida competitivitatea industrială a UE prin sprijinirea unei infrastructuri energetice moderne, eficiente și reziliente, prin încurajarea inovării și prin contribuția la reducerea importurilor UE de combustibili fosili".

Criteriile de eligibilitate

Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici, definite ca având „un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75% din media Uniunii în perioada 2016-2018", în tranziția lor către neutralitatea climatică.

Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.

Articol recomandat de sport.ro
Gata! E oficial: Iranul s-a retras! „E cu adevărat dezamăgitor“
Gata! E oficial: Iranul s-a retras! „E cu adevărat dezamăgitor“
Citește și...
Ce riscă România dacă guvernul nu reduce deficitul bugetar. Avertismentul specialiștilor Moody’s, după noua evaluare
Ce riscă România dacă guvernul nu reduce deficitul bugetar. Avertismentul specialiștilor Moody’s, după noua evaluare

Experții Moody's au analizat economia României și confirmă că țara rămâne o destinație sigură pentru investiții. Noua evaluare vine însă și cu avertismente.  

Câte firme și-au suspendat activitatea în prima lună din an. Cele mai multe au fost din București
Câte firme și-au suspendat activitatea în prima lună din an. Cele mai multe au fost din București

Numărul firmelor care și-au suspendat activitatea în ianuarie 2026 a fost de 2.046, în creștere cu 19,93% comparativ cu prima lună din anul anterior, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Economia nu poate crește sănătos pe datorie. România trebuie să reducă deficitele în 2026 - viceguvernatorul BNR
Economia nu poate crește sănătos pe datorie. România trebuie să reducă deficitele în 2026 - viceguvernatorul BNR

Anul 2026 este unul al provocărilor care par să reconfigureze ordinea economică şi politică globală, iar pentru România acest an trebuie să însemne redresare economică, consideră Cosmin Marinescu, viceguvernatorul BNR.

Recomandări
Ce riscă România dacă guvernul nu reduce deficitul bugetar. Avertismentul specialiștilor Moody’s, după noua evaluare
Ce riscă România dacă guvernul nu reduce deficitul bugetar. Avertismentul specialiștilor Moody’s, după noua evaluare

Experții Moody's au analizat economia României și confirmă că țara rămâne o destinație sigură pentru investiții. Noua evaluare vine însă și cu avertismente.  

Război în Iran, ziua a opta. Adunarea iraniană se va reuni „în decurs de o zi” pentru a alege un nou lider suprem
Război în Iran, ziua a opta. Adunarea iraniană se va reuni „în decurs de o zi” pentru a alege un nou lider suprem

Războiul din Orientul Mijlociu a bifat cea de-a opta zi și continuă să se intensifice. Explozii s-au auzit, sâmbătă dimineaţă, în Dubai, în Emiratele Arabe Unite, şi în capitala Bahrainului, Manama.

Trump: „SUA au făcut lumii un serviciu declanșând războiul din Iran. Ar fi folosit arme nucleare, știți că sunt nebuni”
Trump: „SUA au făcut lumii un serviciu declanșând războiul din Iran. Ar fi folosit arme nucleare, știți că sunt nebuni”

Donald Trump susține că a făcut „lumii o favoare atacând Iranul care „era dispus să folosescă armele nucleare dacă apuca să le obțină”.