UE plătește 3,66 miliarde de euro pentru modernizarea energetică: Suma primită de România

Suma de 3,66 miliarde de euro reprezintă cea mai mare plată din Fondul pentru modernizare de la înființarea sa, iar valoarea totală a finanțării acordate de la începutul programului, în ianuarie 2021, ajunge la 19,1 miliarde de euro. Banii provin din veniturile generate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS).

Această investiție majoră va sprijini 34 de proiecte legate de energie în nouă state membre, urmărind modernizarea sistemelor energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei și transporturilor, precum și îmbunătățirea eficienței energetice.

Distribuția fondurilor pe țări

România se află pe locul trei în clasamentul beneficiarilor acestei runde de finanțare, primind 712,3 milioane de euro. Distribuția completă a fondurilor este următoarea:

• Polonia: 1,33 miliarde de euro

• Cehia: 1,05 miliarde de euro

• România: 712,3 milioane de euro

• Ungaria: 181,3 milioane de euro

• Croația: 170 de milioane de euro

• Grecia: 113,6 milioane de euro

• Letonia: 40 de milioane de euro

• Lituania: 37 de milioane de euro

• Slovenia: 19,7 milioane de euro

Această rundă include primele investiții în Grecia, care a devenit beneficiar al Fondului pentru modernizare în ianuarie 2024.

Tipuri de proiecte finanțate

Cele 34 de proiecte sprijinite se concentrează pe patru domenii principale: generarea de energie electrică din surse regenerabile, utilizarea și implementarea surselor regenerabile de energie, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică.

Printre proiectele finanțate se numără diverse inițiative inovatoare adaptate nevoilor specifice ale fiecărei țări:

În Croația, fondurile vor sprijini „producția și utilizarea căldurii din surse regenerabile de energie și eficiența energetică în sistemele de încălzire și răcire", în timp ce Cehia va beneficia de „investiții în capacitatea de stocare a energiei electrice din surse regenerabile".

Grecia va implementa un program de „înlocuire a autobuzelor diesel urbane cu autobuze electrice urbane noi", iar Ungaria se va concentra pe „îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor publice".

În țările baltice, Letonia va investi în „creșterea capacității rețelei de energie electrică", în timp ce Lituania va dezvolta „investiții în capacități de stocare a energiei la scară largă".

Polonia va implementa un program amplu de „dezvoltare a unui program privind aerul curat care să sprijine îmbunătățirea eficienței energetice și înlocuirea surselor de căldură în locuințele unifamiliale".

Pentru România, finanțarea va fi utilizată pentru „creșterea eficienței energetice a instalațiilor EU ETS", în timp ce Slovenia va se concentra pe „modernizarea și dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a energiei electrice pentru a facilita integrarea surselor regenerabile de energie".

Obiectivele strategice ale programului

Conform comunicatului comun al Executivului comunitar și BEI, proiectele „vor ajuta statele membre beneficiare să își îndeplinească obiectivele în materie de climă și energie" și „vor consolida competitivitatea industrială a UE prin sprijinirea unei infrastructuri energetice moderne, eficiente și reziliente, prin încurajarea inovării și prin contribuția la reducerea importurilor UE de combustibili fosili".

Criteriile de eligibilitate

Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici, definite ca având „un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75% din media Uniunii în perioada 2016-2018", în tranziția lor către neutralitatea climatică.

Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.

Articol recomandat de sport.ro

El va fi selecționerul României în următorii doi ani: „E văzut ca un salvator. Nu-l mișcă nimeni de acolo”