Dumitru Chisăliță, președinte AEI, conturează trei scenarii distincteale scumpirii combustibililor.
În scenariul în care motorina ajunge la 10 lei pe litru, economia resimte șocul, dar nu intră în blocaj. Costurile cresc în transport, agricultură și distribuție, însă multe companiivor încearca să absoarbă o parte din scumpiri, în speranța că episodul este temporar. Impactul se va vedea în renegocieri în transport, scumpiri treptate la alimente și o presiune suplimentară pe inflație, într-un context în care România intră deja în 2026 cu inflație ridicată și spațiu fiscal limitat.
Pentru populație, efectele apar mai ales la navetă și în prețurile de bază, fără o spirală generalizată. În acest context, statul ar trebui să intervină preventiv, prin măsuri țintite: compensarea costurilor pentru transportatori, agricultură și distribuție alimentară, plata accelerată a TVA și a facturilor restante către firme și sprijin direct pentru populația vulnerabilă. Costul total estimat pentru aceste măsuri este între 0,6 și 2,2 miliarde de lei pe lună.
Situația se schimbă semnificativ dacă prețul urcă la 10,5 lei pe litru. Depășirea pragului psihologic de 10 lei determină firmele să transfere rapid costurile în prețuri, ceea ce accelerează inflația și crește riscul de blocaje parțiale. Transportatorii ar putea introduce suprataxe, distribuția alimentară și materialele de construcții se scumpesc mai rapid, iar firmele mici încep să aibă probleme de lichiditate în doar câteva săptămâni.
În acest scenariu, statul trebuie să trateze situația ca pe o criză economică de scurtă durată și să reacționeze în maximum 3–7 zile. Pe lângă compensările țintite și sprijinul pentru populație, devine necesară o reducere temporară a accizei, strict limitată în timp, pentru a avea un efect vizibil la pompă. În paralel, este nevoie de sprijin pentru transportul public și utilitățile locale, precum și de monitorizarea atentă a marjelor comerciale. Costul total estimat urcă la 0,8 – 2,4 miliarde de lei.
Motorina la 11,5 lei/l, economia într-o zonă critică
Dacă motorina ajunge la 11,5 lei pe litru, economia intră într-o zonă critică. Costurile sunt transferate aproape integral în prețuri, unele firme își reduc activitatea, iar IMM-urile cu marje mici intră rapid în dificultate. Scumpirile la alimente devin vizibile în una-două săptămâni, consumul populației scade, iar presiunea pe transportul public și serviciile locale crește direct.
În acest punct, intervenția statului devine obligatorie și mult mai amplă. Sunt necesare compensări majorate pentru sectoarele cheie, ajutoare sociale crescute, plăți accelerate pentru susținerea lichidității firmelor și reducerea accizei, chiar și cu 50 de bani pe litru, dacă prețul se stabilizează la acest nivel. De asemenea, liniile de credit garantate pentru IMM-uri devin esențiale pentru evitarea unui val de insolvențe. Costul total al acestor măsuri poate ajunge între 2,4 și 4,7 miliarde de lei într-o singură lună.
În toate scenariile, experții avertizează asupra unei măsuri cu efecte riscante: plafonarea prețului carburantului. Deși ar reduce temporar costurile, aceasta poate genera penurie, distorsiuni majore în piață și chiar apariția unei piețe negre.
Diferența dintre 10 și 11,5 lei pe litru nu este doar una de preț, ci una de stadiu economic: de la presiune gestionabilă la risc de blocaj. Fereastra de reacție a statului este scurtă, iar tipul intervenției trebuie calibrat atent, pentru a evita ca șocul din energie să se transforme într-un nou val inflaționist cu impact direct asupra economiei și nivelului de trai.
