Tot mai multe companii din România angajează deținuți. Cu câți bani rămân aceștia

×
Publicitate

În lipsa de forţei de muncă, din ce în ce mai multe companii apelează la persoane private de libertate, iar asta se vede şi în încasările penitenciarelor.

Sumele sunt de ordinul milioanelor de lei şi rămân în mare parte în bugetul centrelor de detenție, care astfel au bani pentru diverse investiţii.

Anul trecut, valoarea contractelor încheiate de cele 38 de penitenciare, centre de detenţie şi centre educative din România cu diverse companii care au angajat deţinuţi a depăşit 75 de milioane de lei, cu 5 milioane de lei în plus față de 2018. 60% din această sumă a rămas în bugetul închisorilor.

Cele mai mari venituri le-a avut penitenciarul din Timişoara, care a înregistrat încasări de peste 15 milioane de lei. Aproape 500 din cei 800 de oameni închişi acolo au drept de muncă.

Pentru firme, ei sunt o sursă de forţă de muncă. De exemplu, într-o fabrică de procesare a laptelui din Timiş lucrează 15 deținuți care ajută la împachetarea cutiilor cu lapte.

Pentru deţinuţi, munca înseamnă bani, permisii, dar şi zile scăzute din pedeapsă.

Dan Pârvan, deţinut: „Banii îi folosim pentru cumpărături, cele necesare pentru mâncare şi o parte îi punem pentru la eliberare”.

Adrian Nicolae Șandru, deţinut: „Urmează să mă eliberez în cel mult trei luni şi sper să mă angajez, să îmi văd de treaba mea”.

Lucrurile stau la fel într-o fabrică de confecţii metalice.

Reporter: „Cu câţi bani rămâneţi după o lună de lucru?”
Neculai Petrea, deţinut: „Undeva la 800 de lei, 900”

Centrele de detenţie reinvestesc banii care le revin. De exemplu, şefii penitenciarului din Timişoara au în plan să cumpere câteva dube de transport, dar şi 4 sau 5 apartamente de serviciu pentru angajaţi.

Liviu Marica, director adjunct Penitenciarul Timişoara: „În primul rând este un aport financiar la bugetul alocat penitenciarului, dar ne asigură şi un climat de linişte, fiind implicaţi în activităţi în exteriorul penitenciarului. Sunt obosiţi după o zi de muncă, nu le mai sta capul la prostii, la alte activităţi ilicite”.

În acelaşi mod penitenciarul Arad a câştigat 5,7 milioane de lei.

Anul trecut peste 6.500 de persoane private de libertate au lucrat în interiorul sau în exteriorul închisorii.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Dana Scîntei se iubește cu un portar din Serie A!
FOTO Dana Scîntei se iubește cu un portar din Serie A!
Citește și...
Măsuri drastice anunțate de Banca centrală a Chinei pentru a opri virusul ucigaș

Autoritățile din China au trecut la măsuri disperate pentru a opri epidemia de coronavirus.

Românii au dat comenzi online de 12 milioane de euro pe zi în anul 2019

Românii s-au obișnuit să cumpere tot mai multe produse de pe internet. Anul trecut au dat comenzi de 12 milioane de euro în fiecare zi, conform datelor din industria de comerț online.

Statul oferă până la 100.000€ pentru deschiderea unei afaceri. Cine poate beneficia de bani

Studenții din anii terminali și românii din diaspora care revin acasă pot primi până la 100.000 de euro pentru a-și deschide propriile afaceri în domeniul ITși în tehnologie.

Recomandări
Ultima săptămână de PNRR. România a primit 13 miliarde de euro și mai are sute de ținte și jaloane de îndeplinit

România intră în ultima săptămână de implementare a PNRR, programul urmând să se încheie oficial la 31 august. Țara noastră are la dispoziție un buget de aproximativ 21 de miliarde de euro, format din granturi și împrumuturi.

Cod galben de caniculă în Capitală și 12 județe sudul țării. Temperaturile ajung la 37 de grade. HARTĂ

Administrația Națională de Meteorologie a emis duminică o atenționare Cod galben de temperaturi deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic, noapte tropicală pentru 12 județe și municipiul București, valabilă până luni la ora 10:00.

Sindicatele, nemulțumite și de noua formă a legii salarizării. Proiectul reduce valoarea de referință la 4.000 de lei

Cele cinci confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional resping șinoua formă a proiectului Legii salarizării şi atrag atenţia că documentul este o nouă sursă de inechităţi, discriminări şi tensiuni sociale.