Tendința se vede în special în zonele bine conectate la infrastructură, acolo unde hectarul ajunge să coste mai mult decât în țări cu tradiție agricolă solidă, cum este Franța.
În Uniunea Europeană prețul mediu pentru un hectar de teren agricol a ajuns, în 2024, la peste 15.000 de euro.
Malta deține recordul, cu peste 200.000 de euro pentru un hectar. Acolo, însă, terenul agricol este puțin. Sunt tarife mari și în Olanda - liderul producției agricole din Europa, dar și în Portugalia. Deși se află la jumătatea clasamentului, și România deține un record.
Corespondent PRO TV: ”Prețul terenurilor agricole din România a crescut de mai bine de 4 ori în ultimul deceniu. Este cea mai accelerată creștere din Uniunea Europeană. Cel mai scump se vând terenurile agricole de aici, din jurul Capitalei. Prețul pentru un hectar depășește 12.500 de euro. Cu peste 9.000 de euro hectarul se vând și terenurile agricole din zona Dobrogei, dar și cele din Banat și Crișana. Vorbim totuși despre cele mai dezvoltate zone ale țării, acolo unde infrastructura este bine pusă la punct. Așadar, aceste terenuri nu sunt tentante doar pentru agriculori”.
„O anomalie interesantă pe piața europeană”
Accesul la autostrăzi sau la port, cum e cazul Constanței, de pildă, urcă prețul.
Bogdan Chiripuci, managerul de politici al Clubului Fermierilor Români: ”Discutăm despre criterii diferite care sunt elemente importante în consolidarea unui preț competitiv: gradul de comasare, durata de arendare pe care o poate transmite proprietarul către noul beneficiar, infrastructura de irigații, infrastructura rutieră”.
Paradoxal, în România hectarul de teren agricol costă mai mult decât în Franța, de pildă, una dintre cele mai importante forțe agricole din Europa.
Gabriel Razi, analist domeniu agricol: „O anomalie interesantă pe piața europeană. Prețul terenului arabil din Franța este mai redus decât cel din România pentru că piața franțuzească este una hiperreglementată, în care terenul se mișcă greu de la un proprietar la altul. Și bineînțeles prețul este puternic afectat de această structură. Au o abordare din asta hipernaționalistă pentru a nu lăsa fermele să treacă repede dintr-o mână în alta”.
În România, în schimb, terenurile agricole se pot vinde mai ușor între fermieri. Potrivit legii, au prioritate la cumpărare arendașii, vecinii, și tinerii fermieri.
