Taxele și impozitele locale se vor mări pentru a acoperi găurile din buget. Creștere de 20%, la Vaslui

×
Publicitate

Pregătiți-vă pentru o mărire de taxe și impozite locale. Foarte mulți primari susțin că este singură lor soluție că să acopere găurile din buget.

Creșterea dărilor este semnificativă și va merge în anumite cazuri până la 20 la sută. Pentru Capitală nu s-a luat încă o decizie finală.

Scaderea impozitului pe venit, de la 16 la 10 sută, va lăsa bugetul Primăriei din Botoșani fără 40 la sută din fonduri. Estimarea îi aparține primarului care avertizează că în aceste condiții instituția riscă să între în colaps.

Așa că edilul a anunțat Consiliului Local că vrea să crească taxele și impozitele locale cu 18 la sută din 2018.

La Suceava, creșterea va fi de 19 la sută, iar la Vaslui de până-n 20 de procente.

Impozitul pentru o garsonieră în Vaslui, de pildă, va crește de la 52 la 58 de lei iar pentru un apartament cu două camere va ajunge la 145 de lei - cu 15 lei peste cel de acum.

Marius Arcaleanu, consilier local: "Eu i-am cerut chiar în ședința domnului primar motivele clare care au dus la aceste creșteri de taxe și impozite, la această propunere a lor care de altfel a și trecut joi, dar din păcate nu a reușit să ne explice".

In prezent, banii strânși din impozitul pe venit merg către primării într-un procent de 41,75 la sută. Lor și li se adaugă cei din taxele și impozitele locale și astfel se formează bugetul unei localități.

Calculele primarilor arată că după scăderea impozitului pe venit, sumele care vor ajunge la Primarii din acest bir vor scădea cu până la 30 la sută.

Ca să nu rămână cu o gaură în buget și să nu fie nevoiți să crească taxele locale, edilii au propus majorarea cotei alocată de stat la 60 la sută - dar Guvernul le-a transmis că le da doar 1,25 la sută în plus, adică un total de 43 de la suta.

Liviu Dragnea, președintele PSD: "Nu au motive să crească taxele pentru că prim măsurile pe care le-am luat vor avea mai mulți bani."

Efectele scăderii impozitului pe venit se vor simți cel mai rău în cazul primăriilor aflate deja în faliment, unde bugetele au ajuns pe minus după mărirea din vara a salariilor angajaților.

Odata cu noile măsuri fiscale, pierderea la bugetul de stat a fost estimată la 5,2 miliarde de lei.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Euro creşte la 4,64 lei, în linie cu tendinţa regională

BNR a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,6400 lei/euro, în creştere cu 0,03% faţă de nivelul atins joi, în linie cu tendinţa regională.

Robor a crescut până la nivelul de 2,18%, cel mai mare din octombrie 2014

Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut joi până la nivelul de 2,18%, cel mai mare din octombrie 2014 până în prezent, potrivit datelor publicate vineri de BNR.

Statul ignoră puterea financiară a românilor din diaspora. Sumele care intra în România datorită lor

Românii care lucrează în străinătate încep să trimită tot mai mulţi bani acasă. Ca dovadă, anul trecut au ajuns în ţară, datorită lor, două miliarde şi jumătate de euro.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.