Situația financiară a României, discutată de Iohannis, Cîțu și specialiști ai Băncii Mondiale

Specialiștii internaționali au vrut să afle și cum stă România la capitolul reforme. ''Le-am prezentat reforma salarizării publice și a pensiilor'', a spus șeful Guvernului, care a recunoscut totuși că ambele sunt în întârziere.

Cu Banca Mondială, România are acorduri de împrumuturi de aproape două miliarde de euro. Sunt bani pentru zeci de proiecte - de la sănătate și educație până la modernizarea administrației.

Florin Cîțu, premier: „Am prezentat agenda mea clară - reforma companiilor de stat pe care o să o accelerăm, reforma sistemului de pensii pentru sustenabilitate, reforma salarizării, Banca Națională de Dezvoltare, lucruri pe care le-am promis și care au fost întârziate puțin''.

Premierul, care e acum și ministru al finanțelor, le-a spus specialiștilor de la Banca Mondială cum vrea un buget sustenabil. Unul în care creșterile de salarii și pensii să fie previzibile și nu decise politic. Veniturile angajărilor la stat ar urma să fie legate de performanță, iar pensiile să se mărească în măsură în care economia crește.

Citește și

Germania recunoaște că a comis un genocid în Namibia, unde a ucis 70.000 de băștinași. Plătește 1,1 miliarde de euro în rate

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

În lipsa acestor reforme, în 2030 datoriile țării noastre vor fi egale cu tot ce produce economia într-un an, spune Comisia Europeana.

Acum, suntem la jumătate - adică avem o datorie publică de jumătate din produsul intern brut. Este o creștere de 30% față de perioada de dinainte de pandemie.

Daniel Anghel, specialist PWC: „Statul nu colectează suficient din taxe și impozite Nu e sustenabil să ne împrumutăm atât de mult, ca să reducem deficitul avem 3 opțiuni - fie reducerea cheltuielilor, fie o colectare mai bună, fie un mix între cele două''.

Anul acesta, statul trebuie să împrumute 131 de miliarde de lei - 80 de miliarde de lei sunt pentru acoperirea deficitului, iar restul - pentru datorii. La deficit intră atât finanțarea cheltuielilor cu salariile, cât și investițiile.

După un an 2020 în care cheltuielile cu salariile și pensiile au consumat 95% din venituri, economiștii insistă ca banii din împrumuturi să meargă spre investiții, pentru a ajuta creșterea economică.

Alexandra Smedoiu, specialist Deloitte: „Mai mult din banii împrumutați decât în trecut s-au dus către investiții, ceea ce e foarte bine pentru că impulsionează consumul local. Chetuielile pentru investiții au înregistrat o creștere de 30% față de anul trecut”.

61 de miliarde de lei și-a planificat statul că investiții în 2021, cu 8 miliarde de lei peste anul trecut. În primele cinci luni, au fost făcute deja aproape 30% din investițiile planificate.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"