Șeful Consiliului Fiscal, după menținerea ratingului României: Discuțiile despre incapacitatea de plată sunt neavenite

Menţinerea de către agenţia Fitch a ratingului suveran al României are în vedere măsurile de corecţie iniţiate de Guvernul Bolojan şi nu numai din acest motiv discuţiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor şi pensiilor, sunt neavenite, consideră academicianul Daniel Dăianu, preşedinte al Consiliului Fiscal.

"Pachetul de măsuri adoptat de Guvern în iulie 2025 şi alte măsuri urmăresc să prevină ca agenţiile de rating să retrogradeze riscul suveran al României; aceste măsuri de corecţie pot face ca în câţiva ani datoria publică a ţării să se stabilizeze sub 70% din PIB, iar la finele lui 2026 deficitul bugetar să fie în jur de 6% din PIB. Deficitul de cont curent poate să fie sub 7% din PIB în 2026. În 2025, deficitul bugetar este improbabil să coboare sub 8% din PIB. Menţinerea de către agenţia Fitch a ratingului suveran al României, în 15 august a.c, are în vedere măsurile de corecţie iniţiate de Guvernul Bolojan, perspectiva ajustării bugetare. Nu numai din acest motiv, discuţiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor şi pensiilor, sunt neavenite", a arătat acesta în introducerea celei de-a 19-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei "România - Zona Euro Monitor", intitulată "Corecţie bugetară în România în condiţii foarte neprielnice".

Dăianu a reamintit, astfel, că reechilibrarea bugetului public este vitală pentru securitatea economiei româneşti, iar aceasta înseamnă diminuarea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB în 2024 la circa 3% din PIB până la finele acestui deceniu. Astfel, s-ar reduce şi deficitul de cont curent având în vedere că economia României suferă şi de sindromul deficitelor gemene.

România are nevoie de reformele fiscale

El subliniază, însă, că această corecţie bugetară se desfăşoară sub auspicii foarte nefavorabile, interne şi externe, şi are un caracter prociclic ce nu putea fi evitat având în vedere urgenţa ajustării bugetului pentru a se menţine accesul la finanţare şi refinanţare pe pieţe.

Citește și

Cât aur au luat americanii din Venezuela după căderea regimului Maduro. Valoarea estimată

"Cum a subliniat Consiliul Fiscal în mod constant şi alte analize serioase, corecţia deficitului bugetar nu se poate realiza numai pe partea de cheltuieli ale bugetului public. Această realitate şi-a pus amprenta şi pe programul de corecţie elaborat de Guvernul Bolojan, care cuprinde ajustări de cheltuieli, creşteri de venituri fiscale prin revederi de taxe şi impozite şi eforturi de colectare mai bună, reforme ale funcţionării Statului, ale companiilor de stat", a precizat Dăianu în documentul citat.

El atrage atenţia că există o serie de teze eronate, ce au întreţinut confuzie în abordarea crizei bugetare. Printre ele sunt cele care susţin că o corecţie se poate face numai pe partea de cheltuieli, ca deviză normativă, şi că trebuie să se colecteze mai bine venituri fiscale înainte de a creşte taxe şi impozite.

"Nu s-a înţeles urgenţa în care se află România, funcţionarea pieţelor financiare, şi că nu poţi veni cu promisiuni ca cele făcute în anii trecuţi - este o problemă de credibilitate", comentează autorul.

O altă teză greşită din perspectiva sa este cea potrivit căreia economia privată ţine în spate pe bugetari, ce sunt un fel de "paraziţi", ignorându-se astfel că există bunuri publice de care chiar economia privată are nevoie.

Alte erori despre care scrie economistul se referă la ideile potrivit cărora veniturile fiscale joase exprimă un contract social, banii europeni finanţează deficitul bugetar şi pe cel de cont curent, iar listarea la bursă a companiilor de stat poate rezolva problema deficitului.

"Se subestimează magnitudinea necesarului de corecţie bugetară (de la 9 la sută la 3 la sută din PIB) şi că resurse obţinute din asemenea listări nu influenţează deficitul structural", a mai explicat Daniel Dăianu.

Totodată, el consideră falsă ideea că deficitele din 2023 şi 2024 se explică prin investiţii, dat fiind că mare parte din investiţii publice este finanţată cu bani europeni.

Afirmaţia potrivit căreia cine are venit mic înseamnă că nu munceşte suficient este catalogată de preşedintele Consiliului Fiscal drept o interpretare rudimentară şi cinică a funcţionării unei societăţi.

"Când o reformă bugetară/fiscală, o reformă a statului, afectează venituri ale oamenilor, firmelor, dispute cu emoţii la extrem sunt inerente, mai ales într-o societate profund divizată. Dar teze şi confuzii ca cele evocate mai sus, dogmatism şi fundamentalisme, egoism şi ipocrizie au îngreunat alcătuirea programului de corecţie. Pe de altă parte, natura umană este complexă, cu trăsături bune şi rele", comentează Dăianu.

Pentru viitor, el consideră că este esenţial ca rectificarea bugetară să ţină cont de măsurile de corecţie şi precizează că este de salutat setul de măsuri ale Ministerului de Finanţe care urmăreşte lărgirea bazei de impozitare şi o colectare mai bună taxelor şi impozitelor (reforma ANAF).

Aderarea la euro nu poate avea loc fără „repararea” finanțelor statului

Daniel Dăianu a explicat, în context, că aderarea la zona euro nu poate avea loc în lipsa consolidării bugetare, deci nu înainte ca deficitul bugetar să ajungă la 3% din PIB. "Realist, aderarea nu se poate realiza înainte de 2031-2032", menţionează sursa citată.

"Pachetul de măsuri de corecţie bugetară este preţul pe care îl plătim pentru erorile de politică bugetară din anii trecuţi. Este de dorit ca mult din cheltuielile de apărare sporite în România să se realizeze făcând apel la programul de 150 miliarde euro al UE - care pot avea atât utilitate militară cât şi civilă (şi care includ lucrări de infrastructură). Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate şi apărare/securitate. România a căpătat o "dependenţă" de fondurile europene care se poate întoarce ca un bumerang când aceste resurse se vor diminua drastic în mod inevitabil - după 2026 se termină PNRR, iar banii din CFM se vor reduce în următorul exerciţiu financiar. Scăderea masivă a resurselor europene va influenţa execuţia bugetară, investiţiile publice, balanţa de plăţi şi PIB potenţial", mai arată Dăianu.

Acesta susţine că societatea românească are numeroase metehne şi instituţiile sunt relativ slabe, chiar se poate vorbi de un sindrom de "forme fără fond", ce merge însă adânc în istorie, însă o subestimare a progresului economic al României după 1989, a rolului apartenenţei la UE şi NATO, este greşită.

"În plus, dificultăţi economice şi sociale se observă în mai toate ţările democratice; nu trebuie deci să cădem în capcana unui excepţionalism românesc din acest punct de vedere. Pentru securitatea României, a UE, este vital ca relaţia transatlantică să nu se erodeze", a mai precizat Daniel Dăianu.

Articol recomandat de sport.ro

Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale