România se află într-un paradox, deși nu este un stat care are venituri fiscale mici, în raport cu întreaga lume, se află în situația în care reușește să colecteze mult mai puțin decât țările din UE. La nivel global, veniturile fiscale au reprezentat în medie 17,5% din PIB în 2024, în timp ce în România au ajuns la 29,2% din PIB în 2025, potrivit datelor Consiliului Fiscal. Diferența apare însă atunci când România este comparată cu Uniunea Europeană: media veniturilor fiscale în UE este de peste 40% din PIB, ceea ce plasează România la coada clasamentului european, cum a avertizat și Comisia Europeană.

Datele provin din World Revenue Longitudinal Database (WoRLD), baza de date a FMI care urmărește evoluția veniturilor guvernamentale începând din anii '80. Actualizarea din 2026 include date pentru 195 de țări și extinde perioada analizată până în 2024.

La nivel mondial, veniturile fiscale au reprezentat în medie 17,5% din PIB în 2024. Ponderea a crescut cu aproximativ 1,8 puncte procentuale față de anul 2000. Datele provin din World Revenue Longitudinal Database (WoRLD), baza de date a FMI care urmărește evoluția veniturilor guvernamentale începând din anii '80. Actualizarea din 2026 include date pentru 195 de țări și extinde perioada analizată până în 2024.

Veniturile totale ale guvernelor au rămas relativ stabile în această perioadă, la aproximativ 30% din PIB, în medie. Chiar și între economiile dezvoltate există diferențe importante.Danemarca colectează venituri fiscale echivalente cu 45,3% din PIB, în timp ce în Canada și Australia acestea sunt de aproximativ 29%. În Statele Unite, veniturile fiscale reprezintă doar 19,5% din PIB.

Recomandări Video

Diferențele sunt explicate, în parte, de modul în care statele își construiesc sistemele fiscale și finanțează serviciile publice. Țările nordice au, în general, baze de impozitare largi, care permit finanțarea unor programe publice extinse. Statele Unite se bazează într-o măsură mai mare pe cheltuielile private în domenii precum sănătatea și pensiile, arată Visual Capitalist.

La celălalt capăt al clasamentului se află atât state bogate în petrol, cât și unele dintre cele mai sărace țări din lume. În cazul marilor producători de petrol, explicația este diferită: resursele naturale reprezintă o sursă alternativă de venit pentru stat. În Kuwait, veniturile fiscale reprezintă doar 1,4% din PIB, în timp ce Qatar, Bahrain și Oman au toate o pondere de sub 5%.

În cazul statelor cu venituri mici, însă, nivelul redus al taxelor colectate poate fi explicat prin dimensiunea mare a economiei informale și prin capacitatea limitată a administrațiilor fiscale de a colecta taxele.

FMI arată și că o parte importantă a veniturilor guvernamentale provine din alte surse decât taxele: resurse naturale, granturi, contribuții sociale și alte venituri.

Cum se finanțează statul român

Datele internaționale capătă o relevanță mai mare atunci când sunt comparate cu situația României. Potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal, România a avut în 2025 venituri fiscale de 29,2% din PIB, față de 28,7% în 2024. În același timp, veniturile bugetare totale au ajuns la 35,4% din PIB, de la 34% în 2024.

Diferența față de media europeană este însă considerabilă. În Uniunea Europeană, veniturile fiscale au reprezentat în medie 40,4% din PIB, iar veniturile bugetare totale au ajuns la 46,4%.

România are astfel un decalaj de 11,2% față de media UE în ceea ce privește veniturile fiscale și se află pe penultimul loc în UE27.

Nu doar nivelul veniturilor fiscale este important, ci și structura acestora.

În 2025, din totalul veniturilor fiscale ale României:

  • 21,6% au provenit din impozite directe;
  • 38,4% din impozite indirecte;
  • 40,1% din contribuții sociale.

La nivelul UE, structura este diferită: impozitele directe reprezintă 32,9%, cele indirecte 31,7%, iar contribuțiile sociale 35,4%.

România se bazează, prin urmare, mai mult pe impozitele indirecte și contribuțiile sociale și mai puțin pe impozitele directe. Împreună, impozitele indirecte și contribuțiile sociale reprezintă 78,4% din veniturile fiscale ale României, cu 11,3% peste media UE.

Această structură face veniturile fiscale mai dependente de evoluția consumului și de taxarea muncii.

TVA, una dintre cele mai mari probleme

TVA este unul dintre cele mai clare exemple ale problemelor pe care statul român le are cu colectarea dărilor. În 2025, România a colectat din TVA aproximativ 7,1% din PIB, în condițiile unei cote medii ponderate de 15,1%.

Prin comparație:

  • Slovenia a colectat 8% din PIB din TVA;
  • Bulgaria – 9,6%;
  • Estonia – 10%;
  • Ungaria – 9,6%.

Consiliul Fiscal arată că România s-a aflat în 2025 pe ultimul loc între statele din Europa Centrală și de Est atât în ceea ce privește ponderea încasărilor din TVA în PIB, cât și raportat la cota medie ponderată.

Cea mai relevantă cifră este însă cea referitoare la „VAT gap”, adică diferența dintre TVA care ar trebui colectată și suma care ajunge efectiv la buget. Potrivit Consiliului Fiscal, deficitul de colectare a TVA a ajuns la 30% în 2023, față de 26,7% în 2022. Estimarea înseamnă aproximativ 9,2 miliarde de euro care, teoretic, ar fi trebuit să ajungă la buget.

România era astfel pe primul loc în UE în ceea ce privește deficitul de colectare a TVA. Media europeană era de 9,5%, ceea ce înseamnă că deficitul României era de aproximativ 3,2 ori mai mare decât media UE.

O situație similară poate fi observată și în cazul contribuțiilor sociale. În 2025, România a colectat 11,7% din PIB din contribuții sociale, la o cotă legală de 37,25%.Cota era a cincea cea mai mare dintre statele analizate de Consiliul Fiscal. Cu toate acestea, România colecta mai puțin decât unele țări cu cote apropiate.

Estonia, de exemplu, colecta 12,7% din PIB la o cotă de 35,4%, Letonia 11,9% la 34,1%, iar Slovenia 17,9%, la o cotă de 38,2%.

Imaginea de ansamblu este, astfel, mai nuanțată decât simpla afirmație că România are taxe mari sau mici. La nivel mondial, veniturile fiscale reprezintă în medie 17,5% din PIB, în timp ce România a ajuns la 29,2% în 2025, potrivit Consiliului Fiscal. Problema României este diferența față de celelalte state membre ale Uniunii Europene: 40,4% din PIB este media UE, cu peste 11 puncte procentuale peste nivelul României. Iar datele privind TVA arată că problema nu ține doar de nivelul taxelor, ci de capacitatea statului de a colecta taxele existente.