Potrivit ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, statul român reușește să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, însă pierde 458,7 milioane de euro din cauza reformelor considerate nefinalizate sau implementate necorespunzător.
Evaluarea a fost transmisă de Comisia Europeană și vizează una dintre cele mai complexe cereri de plată depuse de România, în decembrie 2023. O parte dintre reforme trebuiau să fie deja îndeplinite la momentul depunerii cererii, a precizat el.
În mai 2025, Comisia Europeană a suspendat parțial anumite sume, în urma constatării că unele jaloane nu au fost îndeplinite satisfăcător. Ulterior, România a transmis clarificări suplimentare în noiembrie 2025, însă patru jaloane importante au rămas nefinalizate conform cerințelor europene, a mai adăugat ministrul.
Reformele și sumele recuperate
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat că, din momentul preluării mandatului, a avut loc un efort susținut de negociere și clarificare cu instituțiile europene, ceea ce a permis recuperarea unei părți semnificative din fondurile suspendate.
Cel mai important progres a fost înregistrat în domeniul pensiilor speciale. Din 231 de milioane de euro suspendate inițial, România recuperează 166 de milioane de euro. Potrivit ministrului, adoptarea Legii nr. 24/2026 a fost esențială pentru îndeplinirea cerințelor europene.
Un rol important a fost atribuit și reformei privind guvernanța companiilor de stat, prin AMEPIP, unde România recuperează 132 de milioane de euro, a mai spus el.
În acest proces a fost menționată implicarea viceprim-ministrului Oana Gheorghiu.
În sectorul energetic, Comisia Europeană a semnalat probleme legate de numirile în consiliile de administrație ale unor companii precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica. Pentru acest jalon, România pierde 180 de milioane de euro, dar recuperează 48 de milioane, a precizat Dragoș Pîslaru.
În zona transporturilor -incluzând CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători - au fost identificate probleme legate de proceduri de selecție și criterii de performanță, iar România pierde 15,4 milioane de euro, recuperând 4,5 milioane, a mai spus ministrul.
Critici privind reformele întârziate
Ministrul Fondurilor Europene a transmis că responsabilitatea pentru pierderea unor sume revine clasei politice care a întârziat reformele sau a blocat modernizarea administrației publice.
„Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat”, este mesajul transmis de oficial.
