Prețurile gazelor în Marea Britanie au crescut cu 93% de la începutul războiului cu Iranul, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul impactului conflictului asupra piețelor și al temerilor investitorilor și traderilor.
Prețurile au atins temporar 151 pence pe therm (unitate de măsură folosită în Marea Britanie), un nivel nemaiîntâlnit din februarie 2023.
Și prețul petrolului a crescut din nou după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz.
Un baril de țiței Brent, prețul de referință, a ajuns la 80,43 dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025.
Piețele europene de gaze naturale au înregistrat creșteri puternice în ultimele 24 de ore, contractele de referință olandeze TTF urcând cu aproximativ 50%, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, al riscurilor tot mai mari privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz și al informațiilor privind oprirea producției la instalația de GNL Ras Laffan din Qatar, care au amplificat temerile legate de aprovizionarea globală.
Tom Marzec-Manser, director pentru Europa Gaze și GNL la Wood Mackenzie, a declarat pentru Anadolu Agency că, în 2025, Qatar a exportat 81 de milioane de tone de GNL, iar Emiratele Arabe Unite au furnizat încă 5 milioane de tone.
Kuweitul a importat între timp 8 milioane de tone, astfel că echilibrul global este, în mod efectiv, cu 78 de milioane de tone mai mic din cauza evenimentelor recente.
El a spus că explozia prețurilor este probabil să reducă cererea în anumite părți din Asia de Sud, în timp ce consumul deja slab de GNL din China ar putea contribui la reechilibrarea pieței.
„Pe lângă aceasta, Wood Mackenzie estimează 35 de milioane de tone de producție nouă de GNL în 2026, ceea ce va ajuta la acoperirea actualului dezechilibru dintre cerere și ofertă”, a spus Marzec-Manser, adăugând: „Dar este corect să presupunem că, cu cât Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă mai mult timp, cu atât prețurile gazelor vor crește mai mult.”
România nu poate rămâne izolată de aceste evoluții, chiar dacă nu importă direct volume semnificative de gaze din Qatar sau petrol tranzitat prin Strâmtoarea Ormuz.
Prețurile la energie sunt stabilite pe baza cotațiilor internaționale de referință, precum Brent pentru petrol și TTF pentru gaze naturale în Europa.
Atunci când aceste repere cresc abrupt, ele influențează automat costurile de achiziție pentru toți participanții la piața europeană, inclusiv pentru România.
Chiar dacă România are o producție internă relevantă de gaze și petrol, piața locală este conectată la mecanismele europene de formare a prețurilor.
Furnizorii, traderii și companiile industriale se raportează la cotațiile regionale, iar orice creștere semnificativă se reflectă în costurile de import marginal, în prețurile contractelor noi și, în final, în facturile consumatorilor și în costurile de producție din economie.
În plus, scumpirea energiei are un efect în lanț: transportul, agricultura, industria alimentară și sectorul manufacturier sunt direct dependente de prețul combustibililor și al gazelor. Astfel, chiar dacă șocul pornește din Orientul Mijlociu, impactul se transmite prin mecanismul cotațiilor globale și ajunge inevitabil și în România, sub forma presiunilor inflaționiste și a scumpirilor la raft.
Piețele bursiere s-au deschis, iar indicele de referință al Marii Britanii, FTSE 100, a înregistrat o scădere semnificativă.
Indicele care urmărește cele mai valoroase 100 de companii listate la Bursa de Valori din Londra a scăzut cu aproape 1,5%.
Companiile aeriene, lanțurile hoteliere și firmele miniere se numără printre cele mai afectate.
Este a doua zi consecutivă de pierderi — deși scăderea vine după un nou nivel record atins vineri.
Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, s-a majorat în primul semestru al acestui an.
Decizia lui Cosmin Ghiţă de a renunţa la mandatul de director general al SN Nuclearelectrica intervine în contextul unei noi oportunităţi profesionale, a anunţat, marţi seara, Ministerul Energiei.
O nouă discuție despre legea salarizării între șeful statului și președinții partidelor din fosta coaliție de guvernare s-a încheiat fără rezultat.
Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.
Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.
În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.
