„Invitaţia istorică lansată astăzi la Bruxelles de către Preşedinta Comisiei Europene - în cadrul discursului despre Starea Uniunii -, care propune Canadei statutul de prim „membru asociat” al Uniunii Europene, face parte dintr-o direcţie de aliniere strategică accelerată în acest an şi este un adevărat catalizator pentru relaţia noastră bilaterală”, afirmă Oana Ţoiu într-o postare pe Facebook, notează News.ro.
Ea arată că agenda relaţiei România-Canada se bazează pe patru piloni esenţiali: energia nucleară, schimburile comerciale, securitatea şi comunitatea de români din Canada.
„Săptămâna aceasta, în marja Adunării Generale a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, am avut o întrevedere bilaterală cu vice-ministrul canadian pentru resurse naturale, Greg Orencsak. Alături de experţii şi instituţiile româneşti şi canadiene din domeniu, am evaluat rezultatele foarte bune ale colaborării noastre la nivel tehnic şi politic şi am conturat planurile de viitor. Aceste planuri vizează creşterea capacităţii noastre de producţie de energie nucleară, explorarea oportunităţilor de finanţare oferite de agenţia Export Development Canada, dar şi promovarea comună a extinderii tehnologiei CANDU în alte ţări din regiune. Totodată, punem accent pe susţinerea inovaţiei, pe utilizarea izotopilor medicali pentru tratamentele oncologice şi pe dezvoltarea, la Cernavodă, a unui centru regional de instruire în domeniul energiei nucleare”, subliniază ministrul.
Ministrul de Externe consideră că un parteneriat extins UE-Canada înseamnă mult mai mult decât economie, înseamnă a strânge rândurile marilor democraţii ale lumii, exact în momentele în care este cea mai mare nevoie de unitate şi rezilienţă.
„România este una dintre ancorele puternice ale acestei alianţe pentru viitor, deoarece, în relaţia noastră bilaterală, oceanul care ne desparte a rămas de mult timp doar o simplă distanţă geografică. Avem deja împreună proiecte strategice şi planuri clare, pe care le-am consolidat diplomatic pe parcursul acestui an. La recepţia de Ziua Canadei le-am transmis partenerilor noştri că momentul în care UE şi Canada vor oficializa cea mai puternică apropiere din istoria noastră se apropie. Iată că acel moment a sosit”, declară Oana Ţoiu.
Ce înseamnă pentru Canada statutul de „membru asociat”
În prezent, tratatele Uniunii Europene nu prevăd un statut de „membru asociat” - deşi, de-a lungul anilor, au fost avansate în cadrul blocului diverse variante ale unui statut de tip asociat.
Cel mai recent, Germania a sugerat ca Ucraina să devină membru asociat ca etapă intermediară către aderarea deplină, deşi propunerea nu a reuşit să prindă avânt, unele capitale ale UE opunându-se.
Carney caută noi alianţe pe fondul ameninţărilor repetate ale preşedintelui SUA, Donald Trump, la adresa suveranităţii Canadei. Ambele părţi doresc să stabilească o cooperare mai strânsă pentru a contracara dominaţia economică a SUA şi a Chinei, precum şi pentru a apăra democraţia şi ordinea internaţională bazată pe norme, pe care le consideră ameninţate.
În discursul său, von der Leyen a afirmat că cele două părţi vor crea un "spaţiu economic şi de prosperitate comun". Acesta ar include colaborarea în domeniul producţiei, o alianţă tehnologică, integrarea bazelor industriale de apărare, Arctica, inteligenţa artificială, energia şi mineralele critice.
Implementarea unui astfel de statut de „membru asociat” ar fi fără precedent şi ar putea fi complexă din punct de vedere juridic. Von der Leyen a vorbit în calitate de preşedintă a Comisiei Europene, braţul executiv al blocului. Decizia privind viabilitatea acestei idei ar reveni însă statelor membre ale UE.
Nu există indicii că von der Leyen va propune consacrarea statutului de „membru asociat” în tratatele UE. Acest lucru ar necesita unanimitatea tuturor celor 27 de capitale şi ratificarea la nivel naţional de către fiecare dintre acestea.
Canada şi UE au deja un acord comercial, denumit CETA. La mai bine de un deceniu de la încheierea acordului şi la nouă ani de la intrarea sa provizorie în vigoare, mai multe ţări din UE încă nu l-au ratificat.
Dacă Canada doreşte să se integreze în Piaţa Unică a UE, Ottawa ar trebui să-şi alinieze normele şi reglementările la legislaţia UE.
Canada ar deveni un „acceptant de reguli”, fără drept de decizie în materie de politici, dacă ar intra în Piaţa Unică fără statut de membru cu drepturi depline, la fel ca Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein, care sunt membre ale Spaţiului Economic European. Or, reglementările Canadei au fost, de-a lungul timpului, orientate către cel mai mare partener comercial al său, Statele Unite.
Eforturile de a stabili o alianţă mai strânsă între Canada şi UE nu vor afecta parcursul de aderare al statelor europene candidate, dar ar putea constitui un motiv de nemulţumire dacă se va considera că Ottawa beneficiază de un tratament special.
Negocierile de aderare şi alinierea la normele UE reprezintă un proces îndelungat, care impune adesea ţărilor candidate să promoveze reforme sensibile din punct de vedere politic.
.webp)
