Aproximativ unul din 60 de adulți din acest mic arhipelag din Pacific trăiește în prezent cu virusul HIV, față de unul din 167 în urmă cu cinci ani. În același timp, numărul bebelușilor care mor din cauza complicațiilor asociate infecției cu HIV este în creștere, potrivit BBC.

Țara, cu o populație de mai puțin de un milion de locuitori, a înregistrat numai în 2025 un număr de 2.016 cazuri noi de HIV, a declarat ministrul Sănătății, Antonio Lalabalavu, subliniind că „un răspuns la nivel de focar nu mai este suficient”.

Ce a alimentat epidemia

Experții în sănătate și organizațiile neguvernamentale au declarat anterior pentru BBC că epidemia este alimentată de consumul tot mai mare de droguri, sexul neprotejat, folosirea în comun a seringilor și o practică denumită „bluetoothing”.

„Bluetoothing”, numit și „hotspotting”, este o practică periculoasă în care consumatorii de droguri injectabile își injectează sângele unor persoane care sunt deja drogate. Potrivit experților, aceasta a contribuit la creșterea numărului de infecții cu HIV în mai multe regiuni ale lumii, în special în anumite zone din Africa și Pacific.

Unul dintre motivele pentru care această practică este atractivă este costul mai mic al consumului de droguri: mai multe persoane pot contribui la cumpărarea unei singure doze și apoi o pot împărți. Un alt motiv este faptul că este nevoie de o singură seringă, în condițiile în care acestea sunt greu de procurat în Fiji.

Ce măsuri iau autoritățile

Guvernul din Fiji va introduce un program de distribuire a seringilor și acelor, ca parte a măsurilor adoptate pentru gestionarea crizei naționale.

Țara dispune deja de suficiente seringi și ace, potrivit ministrului Lalabalavu, însă pentru implementarea programului sunt necesare modificări legislative care urmează să fie prezentate în parlament.

Ministrul i-a îndemnat, de asemenea, pe oameni să se testeze pentru HIV.

„Nimeni nu ar trebui să se simtă rușinat, amenințat sau exclus din cauza statutului său HIV”, a declarat el. „Stigmatizarea îi îndepărtează pe oameni tocmai de serviciile care îi pot ajuta.”

Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS), dintre cei aproximativ 9.100 de locuitori ai statului Fiji care trăiau cu HIV în 2025, doar 39% își cunoșteau statutul serologic, iar numai 22% urmau tratament antiretroviral.

Situația este mult sub media globală, unde 78% dintre persoanele care trăiesc cu HIV au acces la tratament.

Jason Mitchell, care conduce grupul operativ național pentru combaterea HIV, estimează că Fiji va avea nevoie de „peste cinci ani pentru a ține epidemia sub control”.

„Este un program pe termen lung, nu este ceva precum COVID, care s-a schimbat în doi ani. HIV este foarte diferit”, a declarat Mitchell pentru ABC News.

Epidemia de HIV pune presiune tot mai mare asupra sistemului medical din Fiji, a mai spus acesta.

„Pentru un sistem de sănătate care deja se confruntă cu dificultăți, faptul că persoane care ar trebui să fie sănătoase, pentru că există tratament disponibil, ajung să ocupe paturi în spitale și să aștepte în ambulatoriu... serviciile noastre medicale au fost supuse unei presiuni foarte mari”, a explicat Mitchell.

UNAIDS a salutat declararea stării de urgență în Fiji, afirmând că aceasta transmite semnalul privind necesitatea urgentă de intensificare a măsurilor la nivelul guvernului și al societății.

„Este, de asemenea, un avertisment clar pentru întreaga lume că SIDA nu a dispărut. Epidemiile de HIV se pot schimba rapid, iar țările au nevoie de sisteme medicale și comunitare pregătite să răspundă urgent”, a declarat Winnie Byanyima, directorul executiv al UNAIDS.