POLITICO: Comisia Europeană pregătește reguli mai flexibile pentru utilizarea fondurilor UE necheltuite

62516080

Comisia Europeană va permite ţărilor Uniunii Europene să absoarbă fondurile europene mai rapid, cu condiţia ca acestea să fie de acord să se alinieze la nevoile de competitivitate ale blocului.

Schimbarea de politică urmăreşte să mobilizeze fondurile regionale ale UE, în mare parte necheltuite, pentru a construi campioni industriali europeni şi a reduce decalajul tot mai mare faţă de SUA, relatează POLITICO.

Scopul este, aşadar, de a accelera cheltuielile pentru a stimula investiţiile strategice în întregul bloc european. „Încearcă să împuşte doi iepuri o dată”, a declarat un oficial UE pentru POLITICO cu privire la aceste măsuri.

Confruntată cu o economie în declin şi cu o concurenţă sporită din partea Statelor Unite, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să exploateze vistieria comună a UE, unde se află 1,2 trilioane de euro, pentru a stimula autonomia blocului, în încercarea de a face din nou Europa puternică din punct de vedere economic. Pentru a-şi pune în aplicare viziunea economică, von der Leyen a sugerat redirecţionarea miliardelor din fondurile regionale de la alocările tradiţionale, cum ar fi construirea de şcoli şi poduri, către noi priorităţi, cum ar fi inovarea tehnologică, consolidarea militară şi locuinţele.

Într-o altă concesie, executivul UE a propus o soluţie care ar permite ţărilor să solicite fondurile separate de redresare post-Covid dincolo de termenul limită din august 2026.

Comisia invită ţările să redirecţioneze aceste fonduri către investiţii strategice prin intermediul braţului de creditare al UE - Banca Europeană de Investiţii - ceea ce le-ar permite să depăşească termenul de 2026.

În timp ce aceste noi priorităţi reprezintă o schimbare radicală pentru veteranii bugetului UE, ele ar putea fi doar o avanpremieră a schimbărilor mai dramatice care vor urma, scrie POLITICO, potrivit News.ro.

Von der Leyen a declarat că doreşte să utilizeze fondurile publice din cadrul următorului buget pentru perioada 2028-2034 pentru a face presiuni asupra ţărilor membre ca să pună în aplicare a reforme economice esenţiale, care le vor face mai competitive.

Vineri, cei 27 de comisari ai UE vor purta prima lor discuţie informală cu privire la modul de structurare a noului fond comun.

Pentru moment, Comisia a sugerat eliberarea miliardelor blocate în proceduri birocratice în cadrul actualului buget pe şapte ani care expiră în 2027. În prezent, doar 30,6 % din fondurile de coeziune au fost alocate, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei, în timp ce cheltuielile efective sunt mult mai mici. Comisia susţine că aceste cifre nu sunt îngrijorătoare, deoarece guvernele îşi prioritizează finanţarea post-Covid, iar cheltuielile de coeziune tind în general să crească în ultimii ani ai ciclului financiar.

„Această întârziere a fost cauzată de pandemie, de adoptarea târzie a textelor juridice şi de necesitatea ca statele membre să absoarbă fondurile suplimentare alocate în cadrul UE”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei.

Sectoarele strategice ar putea fi finanțate cu fonduri de coeziune

Cu toate acestea, în perspectiva negocierilor pentru bugetul 2028-2034, comisarul european pentru coeziune, Raffaele Fitto, doreşte să stimuleze absorbţia pentru a arăta ţărilor sceptice din Europa de Nord că fondurile regionale dau roade. „(Trebuie să) accelerăm punerea în aplicare a programelor actuale”, a declarat Fitto într-un discurs susţinut joi la Cracovia, în Polonia. De la preluarea funcţiei în decembrie, el a efectuat turnee în capitalele UE pentru a negocia modificări de etapă ale planurilor lor de coeziune, care trebuie depuse până la 31 martie. „(Revizuirea intermediară) este o ocazie de aur pentru a ne asigura că finanţarea este absorbită mai rapid, pentru a face pasul următor în adaptarea politicii la nevoile emergente”, a arătat Fitto.

Dar oferta Bruxelles-ului de a accepta o mai mare flexibilitate vine cu condiţii. Conform Busolei competitivităţii, ghidul publicat recent de UE, care conţine mai multe propuneri de relansare a economiei blocului comunitar, ţărilor li se oferă acum posibilitatea de a canaliza o mai mare parte din fondurile regionale către sectoare strategice. În practică, această schimbare ar permite marilor întreprinderi să beneficieze de mai multe fonduri de coeziune pentru finanţarea proiectelor, potrivit unui diplomat al UE. Acest lucru nu era permis în temeiul normelor anterioare, care erau concepute pentru a favoriza întreprinderile mici şi mijlocii cu rădăcini locale, precizează POLITICO.

Modificarea este o uşurare binevenită pentru guvernele aflate în dificultate care doresc să mobilizeze fonduri suplimentare pentru apărare în anii următori. În timp ce fondurile de coeziune nu pot finanţa achiziţiile de arme, acestea pot finanţa bunuri auxiliare, cum ar fi dronele şi infrastructura de frontieră, care au utilizări atât militare, cât şi civile.

„Securitatea este una dintre numeroasele provocări europene importante”, a comentat Céline Gauer, un oficial de rang înalt care conduce grupul de lucru al Comisiei însărcinat cu fondul de redresare post-Covid. „Politica de coeziune face parte din răspuns? Eu cred că da”, a adăugat ea.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Tanczos Barna: ”Ministerul Muncii face o analiză cu privire la pensiile mici sau pensionarii care trebuie ajutați”

Ministrul Finanţelor Publice, Tanczos Barna, a confirmat, vineri, că suma de 2 miliarde de lei este prevăzută în bugetul de stat pe 2025 pentru ”pensionarii care trebuie ajutați”.

Marcel Ciolacu: ”Sunt semnale clare că Parteneriatul Strategic cu SUA intră în noua dimensiune economică agreată cu Trump”

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, vineri, la începutul ședinței de Guvern, că săptămâna viitoare va discuta cu şefii unor mari fonduri de investiţii americane, care sunt interesate de ţara noastră. 

Oficial. Cum arată bugetul României pe 2025. De unde se taie și ce ministere primesc mai mulți bani

Ministerele Culturii, Agriculturii şi Afacerilor Externe, dar şi Parlamentul şi Administraţia Prezidenţială primesc mai puţini bani decât anul trecut, conform proiectului Legii bugetului, publicat joi seară.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.