PIB-ul României, în creștere. Ce arată cele mai recente date ale INS despre economia țării

oameni pe strada
Getty

Economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2022.

 

În trimestrul III Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali cu 0,9% raportat la trimestrul precedent.

Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023 a fost de 1.185,324 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 2,2% faţă de perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.

Citește și
mugur isarescu
Experții BNR îl contrazic pe Marcel Ciolacu: Noile măsuri fiscale ar putea încuraja inflația, care abia a început să scadă
Oana Pellea a ascultat „Macarena”, melodia Erikăi Isac: „Am rezistat 30 de secunde și m-am lămurit”. Ce spune despre mesajul piesei

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023 a fost de 1.130,268 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022.

Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023 faţă de perioada similară din 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri: agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%; construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%; tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%.

O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.

Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB.

Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%).

Articol recomandat de sport.ro
Cum a încercat Dani Alves să evite închisoarea în ultimul moment: câți bani i-a oferit victimei și reacția femeii
Cum a încercat Dani Alves să evite închisoarea în ultimul moment: câți bani i-a oferit victimei și reacția femeii
Citește și...
Javier Milei, de la comentator TV la preşedinte. I se spune
Javier Milei, de la comentator TV la preşedinte. I se spune "Trump de Argentina" și e poreclit "Perucă" | GALERIE FOTO

Argentinienii l-au ales, duminică, pe Javier Milei ca preşedinte al ţării, mizând pe un outsider cu vederi radicale de dreapta pentru a repara o economie afectată de o inflaţie de trei cifre, o recesiune iminentă şi o sărăcie în creştere.

Experții BNR îl contrazic pe Marcel Ciolacu: Noile măsuri fiscale ar putea încuraja inflația, care abia a început să scadă
Experții BNR îl contrazic pe Marcel Ciolacu: Noile măsuri fiscale ar putea încuraja inflația, care abia a început să scadă

Pachetul de măsuri fiscale ar putea genera inflație, sugerează experții BNR, care vorbesc de „incertitudini şi riscuri majore la adresa perspectivei inflaţiei”.

Prețuri în scădere după mai bine de un an și jumătate de scumpiri brutale. Cea mai mică inflație, în iulie
Prețuri în scădere după mai bine de un an și jumătate de scumpiri brutale. Cea mai mică inflație, în iulie

După mai bine de un an și jumătate de scumpiri brutale se mai temperează prețurile.

BNR a revizuit în creștere la 7,5% rata inflației de la sfârșitul anului. Ce spune Isărescu despre creșterea taxelor
BNR a revizuit în creștere la 7,5% rata inflației de la sfârșitul anului. Ce spune Isărescu despre creșterea taxelor

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit ascendent la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 4,4% pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Analiștii financiari anticipează un curs mediu de peste 5 lei/euro și o inflație de 8,21%, în următoarele 12 luni
Analiștii financiari anticipează un curs mediu de peste 5 lei/euro și o inflație de 8,21%, în următoarele 12 luni

Analiștii financiari anticipează o depreciere a leului față de euro în următoarele 12 luni, moneda europeană urmând să ajungă la 5,0438 lei/euro.

 

Recomandări
UE adoptă noi sancţiuni împotriva Rusiei după doi ani de la declanşarea războiului cu Ucraina. Ce măsuri au fost decise
UE adoptă noi sancţiuni împotriva Rusiei după doi ani de la declanşarea războiului cu Ucraina. Ce măsuri au fost decise

Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliul UE a celui de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei.  

Judecătoarea care căuta în sala de judecată un tânăr mort la 2 Mai, în timp ce mesteca gumă, cercetată de Inspecția Judiciară
Judecătoarea care căuta în sala de judecată un tânăr mort la 2 Mai, în timp ce mesteca gumă, cercetată de Inspecția Judiciară

Judecătoarea care a intrat la procesul din Mangalia al tragediei de la 2 Mai mestecând gumă, după care a întrebat dacă e în sală unul dintre tinerii morți în accident, este anchetată acum de Inspecția Judiciară, care s-a autosesizat.  

Dezastru la simularea Evaluării Naționale. 58% dintre elevi au luat sub 5 la Matematică
Dezastru la simularea Evaluării Naționale. 58% dintre elevi au luat sub 5 la Matematică

Este dezastru la simularea Evaluării Naționale, potrivit rezultatelor anunțate vineri de Ministerul Educației. Astfel, 58% dintre elevi au luat sub 5 la Matematică, în timp ce la Limba română, 26% au luat mai puțin decât nota de trecere.