PIB-ul României, în creștere. Ce arată cele mai recente date ale INS despre economia țării
Economia României a urcat, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2022.
În trimestrul III Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali cu 0,9% raportat la trimestrul precedent.
Conform INS, Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402,678 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023 a fost de 1.185,324 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 2,2% faţă de perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434,502 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023 a fost de 1.130,268 miliarde de lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 1,4% faţă de perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2022.
Pe categorii de resurse, la creşterea PIB, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023 faţă de perioada similară din 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri: agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%; construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%; tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%.
O contribuţie pozitivă la creşterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu 2,2%.
Industria a avut o contribuţie negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creşterea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB.
Un impact pozitiv la creşterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecinţă a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunţată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%).
