Un articol publicat miercuri pe blogul Opinii BNR, semnat de Cristian Bichi, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României arată că CERS defineşte modelele de IA de frontieră drept modele de inteligenţă artificială cu scop general capabile să influenţeze semnificativ operaţiunile cibernetice ofensive şi defensive.
Acestea pot identifica vulnerabilităţi, genera instrumente pentru exploatarea lor şi executa autonom atacuri cibernetice complete, la o viteză şi o scară superioare modelelor anterioare.
În evaluarea CERS, aceste evoluţii pot genera riscuri sistemice pentru sistemul financiar european prin accelerarea descoperirii vulnerabilităţilor, reducerea timpului disponibil pentru reacţie, creşterea amplorii şi sofisticării atacurilor cibernetice şi apariţia unor noi riscuri de concentrare.
Analiza arată că autoritatea europeană consideră că, pe termen scurt şi mediu, modelele de IA de frontieră vor avantaja atacatorii, deşi pe termen lung acestea ar putea contribui la consolidarea rezilienţei cibernetice.
CERS solicită operatorilor publici şi privaţi să îşi actualizeze cadrele de securitate cibernetică şi apreciază că reducerea eficientă a riscurilor necesită un răspuns coordonat la nivel european, care să implice furnizorii de inteligenţă artificială, dezvoltatorii de software, companiile de securitate informatică, instituţiile financiare şi autorităţile.
Potrivit lui Cristian Bichi, avertismentul CERS a fost susţinut de Autorităţile Europene de Supraveghere (AES), care au cerut instituţiilor financiare să îşi adapteze capacităţile de securitate cibernetică în conformitate cu cerinţele Regulamentului DORA privind rezilienţa operaţională digitală.
În aceeaşi zi, Banca Centrală Europeană a transmis o scrisoare celor 110 bănci semnificative aflate sub supravegherea sa, solicitând evaluarea imediată a impactului noilor ameninţări cibernetice şi elaborarea unor planuri de acţiune care să fie transmise până la 31 octombrie 2026.
Conform analizei, BCE cere băncilor să accelereze gestionarea vulnerabilităţilor şi actualizărilor de securitate, să consolideze monitorizarea şi capacităţile defensive asistate de inteligenţă artificială şi să reevalueze managementul riscurilor asociate furnizorilor terţi de servicii IT. Pe termen mai lung, instituţiile de credit trebuie să îşi modernizeze infrastructura IT, să întărească mecanismele de răspuns şi recuperare şi să îşi consolideze rezilienţa operaţională.
Autorul concluzionează că avertismentul CERS reprezintă doar începutul unei acţiuni coordonate la nivel european, fiind deja transpus de BCE şi de autorităţile europene de supraveghere în aşteptări concrete adresate instituţiilor financiare privind întărirea securităţii cibernetice.
