Guvernatorul BNR a explicat că dacă banca centrală ar fi apărat cursul prin vânzări masive de valută, rezervele internaționale ar fi scăzut. În schimb, acestea au crescut cu aproximativ 40 de miliarde de euro în ultimii cinci ani, ceea ce arată că BNR a cumpărat mai degrabă valută decât să o vândă.
„Noi nu am ținut cursul artificial și asta se vede din evoluția rezervelor. Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fi ținut cursul jos artificial și atunci cum mai creșteau rezervele internaționale? Au crescut cu 40 de miliarde în ultimii cinci ani. (...) Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principal cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze”, a explicat Mugur Isărescu.
Isărescu spune că Ministerul Finanțelor primește sume mari în euro din fonduri europene și împrumuturi externe. Dacă acești bani ar fi fost vânduți direct în piață, cursul ar fi avut fluctuații foarte mari, iar leul s-ar fi apreciat puternic. De aceea, Ministerul Finanțelor a vândut mare parte din valută direct către BNR, iar banca centrală a absorbit acești euro pentru a evita mișcări bruște ale cursului.
Guvernatorul BNR afirmă că, fără aceste intervenții, cursul ar fi putut coborî chiar spre 4,4 lei pentru un euro. Cu alte cuvinte, leul ar fi fost mai puternic decât este acum. El susține astfel că BNR nu a ținut artificial euro la un nivel ridicat, ci a împiedicat o apreciere prea mare a leului.
„Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principal cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze. (...) Dacă nu ne-ar fi vândut nouă și s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde care s-au adunat în rezerva Băncii Naționale în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4. Cursul a fost ținut artificial în sensul că nu s-a apreciat, nu l-am lăsat să facă 4,4, dar nu că l-am ținut prea sus”, a adăugat guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu: BNR nu își dorește o întărire excesivă a leului
Isărescu explică și de ce BNR nu își dorește o întărire excesivă a leului. O monedă prea puternică afectează exportatorii și industria locală, pentru că produsele românești devin mai scumpe în exterior. El dă exemplul așa-numitei „boli olandeze”, situație în care intrările mari de capital apreciază moneda unei țări și slăbesc competitivitatea industriei.
„Boala olandeză” de care vorbește Mugur Isărescu este un fenomen economic în care un aflux masiv de valută străină provenită dintr-un sector în plină expansiune, cum ar fi cel al resurselor naturale, cum a precizat guvernatorul BNR, determină o apreciere bruscă a monedei naționale. Această monedă puternică face ca celelalte exporturi ale țării să devină prea scumpe, iar importurile prea ieftine, ceea ce duce, în cele din urmă, la declinul sectoarelor manufacturier și agricol.
Despre perioada actuală, șeful BNR spune că intervențiile recente au fost „mult, mult mai mici” decât anul trecut și că piața pare să fi găsit un nivel de echilibru pentru curs. Totuși, el avertizează că stabilitatea depinde în continuare de reducerea deficitului bugetar, de corecția fiscală și de stabilitatea politică.
„Se pare că, la nivelul actual, ne putem permite o flexibilitate mai mare a cursului, pentru că rezervele sunt la nivel adecvat. Cursul pare să fie echilibrat pe piață, depinde însă de continuarea constrângerii fiscale, continuarea corecției fiscale și de stabilitatea politică. Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori: stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern și continuarea corecției fiscale”, a declarat Isărescu.
Isărescu mai subliniază că românii urmăresc foarte atent cursul valutar și îl văd ca pe un indicator de încredere în economie. Din acest motiv, fluctuațiile bruște ale euro pot alimenta rapid inflația și nesiguranța. El spune și că deprecierea leului se transmite mult mai repede în prețuri decât aprecierea lui: când euro crește, prețurile cresc rapid, însă când euro scade, prețurile aproape că nu se reduc.
„Avem deficite fiscale mari, deficit de cont urent, deficite comerciale mari. Și această particularitate a României, a populației că se uită la cursul de schimb ca la un indicator de încredere. Și mișcările prea violente nu fac bine. Acum câțiva ani, iarăși trec la puțină istorie, am făcut un alt calcul. Care ar fi influența unui procent de apreciere și un procent de depreciere? Păi procentul de depreciere se duce mult mai repede în prețuri, cam așa, o treime, procentul de apreciere aproape că nu se observă, nu e credibil sau nu pare să fie credibil”, a concluzionat Mugur Isărescu.
