Marea Britanie plătește 180.000 de lire sterline pe oră proprietarilor de parcuri eoliene ca să le oprească
Marea Britanie plătește proprietarilor de parcuri eoliene aproape 180 000 de lire sterline pe oră pentru a-și opri turbinele, deoarece energia în exces ... nu are unde să se ducă.
Așa-numitele plăți de constrângere, prin care turbinele sunt oprite pentru a ajuta la echilibrarea rețelei, au costat deja 252 de milioane de lire sterline în primele două luni ale anului 2025, potrivit The Telegraph.
Această sumă a crescut, de la 158 de milioane de lire sterline în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele de pe piață - adică o creștere de 60 %.
Plățile se ridică la 4,3 milioane de lire sterline pe zi, sau aproximativ 178.000 de lire sterline pe oră, bani care provin în cele din urmă din facturile la energie.
Dezvăluirea se adaugă îngrijorărilor cu privire la starea rețelei de energie electrică a Regatului Unit, care ”scârțâie”, în timp ce Ed Miliband, ministrul energiei, avansează cu o extindere fără precedent a fermelor eoliene și solare în întreaga țară.
Sam Richards, un fost consilier guvernamental de top care conduce acum grupul de campanie Britain Remade, a declarat:
„Oprirea energiei eoliene ieftine atunci când este vânt îi costă pe plătitorii de facturi, iar risipa scapă de sub control - am ajuns la un sfert de miliard de două ori mai repede decât anul trecut.
Guvernul trebuie să rezolve urgent această problemă. În loc să risipim energia eoliană, ar trebui să lăsăm energia ieftină să reducă direct costurile energiei, pentru a facilita construirea de noi fabrici sau centre de date. Să plătim pentru risipă este pur și simplu greșit.”
Operatorii de rețea sunt nevoiți să recurgă la aceste plăți de constrângere, din cauza blocajelor din rețeaua de cabluri care transportă energia electrică între nordul și sudul Marii Britanii.
În cazul în care o fermă eoliană are un acord de a produce energie, dar nu poate face acest lucru, deoarece ar supraîncărca rețeaua, aceasta primește în schimb o plată de constrângere, pentru a-și reduce producția.
În același timp, unui alt generator - adesea o centrală pe gaz - i se cere să acopere orice deficit în altă parte, în partea de rețea în care este nevoie de energie. Din cauza preavizului scurt, acest lucru este adesea mult mai costisitor.
De exemplu, vineri după-amiază, s-au cheltuit 79 507 lire sterline pentru oprirea turbinelor eoliene, în timp ce 1,2 milioane de lire sterline au fost cheltuite pentru a cumpăra energie din altă parte, conform site-ului web Wasted Wind, care analizează datele de piață ale Elexon.
Cel mai mare parc eolian offshore din Scoția, Seagreen, a primit 65 de milioane de lire sterline doar pentru a-și reduce producția, anul trecut.
Criticii, printre care Britain Remade și Octopus Energy, cel mai mare furnizor de energie electrică și gaze naturale din țară, au susținut că această configurație „uimitor de ineficientă” este rezultatul sistemului existent de stabilire a prețurilor la energie electrică, în care costurile angro ale energiei electrice sunt aceleași în fiecare parte a țării.
Astfel, energia rămâne artificial de ieftină în zone precum sud-estul țării, în timp ce în nord și în Scoția este mai scumpă.
Etichete: energie, energie eoliana, Marea Britanie,
