La presiunile Guvernului Viktor Orban, băncile din Ungaria plafonează dobânzile la creditele ipotecare

62338822
Shutterstock

Băncile din Ungaria au început să introducă plafoane la dobânzile la creditele ipotecare, ca răspuns la presiunile Guvernului Orban.

OTP Bank Nyrt., cel mai mare grup bancar din Ungaria, oferă de luni credite ipotecare cu dobânda de maximum 8,5%, semnificativ mai mică decât dobânda de politică monetară de 13%.

Guvernul ungar a cerut băncilor să ajute la stimularea revenirii economiei, după 12 luni de recesiune, în caz contrar riscând să se confrunte cu taxe mai mari.

Este puţin probabil ca plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare să ducă la explozie a creditării, având în vedere că Ungaria are cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, ceea ce erodează economiile populaţiei, şi în consecinţe va avea un impact negativ asupra băncilor, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.

Dar ar putea provoca probleme oficialilor de la Banca Naţională care în ultimele luni s-au contrat cu miniştrii pe tema traiectoriei politicii monetare.

Guvernul de la Budapesta "a pus banca centrală într-o poziţie dificilă, semnalând că nu este singura instituţie care stabileşte politica monetară", susţine Raffaella Tenconi, economist la Wood & Co.

Luna trecută, ministrul ungar al Dezvoltării Economice, Marton Nagy, a avertizat că o politică monetară extrem de prudentă ar restrânge revenirea economică. Guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei (NBH), Gyorgy Matolcsy, fostul şef al lui Marton Nagy, a răspuns că banca centrală trebuie să reducă inflaţia pentru a avea o creştere economică sustenabilă şi că trebuie să urmeze o politică monetară relativ strictă pentru a ancora forintul.

Plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare a fost introdusă într-un moment sensibil pentru politica monetară, tocmai când factorii de decizie de la NBH încearcă să gestioneze aşteptările investitorilor după ce instituţia a redus dobânda de bază cu cinci puncte procentuale în ultimele cinci luni. Datele privind rata inflaţiei, care urmează să fie publicate marţi, ar putea ajuta la orientarea aşteptărilor, media analiştilor intervievaţi de Bloomberg prognozând o scădere semnificativă a inflaţiei până la 12,4% în luna septembrie, de la un nivel de 16,4% în luna august.

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Oficial: statul are nevoie să împrumute încă patru miliarde de euro, pe lângă cele 32 programate pentru anul acesta

Finanțele au urcat, oficial, nivelul de finanțare pentru anul în curs cu circa 4 miliarde de euro, până la un total de aproximativ 36 de miliarde de euro. Doar deficitul bugetar este estimat la 17,6 miliarde de euro, respectiv 5,5% din PIB.

Piaţa imobiliară se clatină în toată Europa. Cum au evoluat prețurile, în ultimul an, în România

Piaţa imobiliară se clatină în toată Europa. După luni întregi în care vânzările au fost tot mai mici, vedem și o stagnare a prețurilor.  

Gazul se ieftinește la nivel european, dar nu și în România. Ce spune ministrul Energiei despre actuala plafonare

Cu o toamnă atât de călduroasă și depozitele pline, gazul se ieftinește. La nivel european prețurile se apropie de cele de dinaintea crizei energetice.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.