Japonia nu reușește să își convingă cetățenii să muncească doar 4 zile pe săptămână. Mentalitatea lor este prea puternică
Renumită pentru hărnicia sa, Japonia a lansat o inițiativă pentru a-i ajuta pe oameni să ... o lase mai moale cu munca. Însă, după trei ani de eforturi, această țara are dificultăți în a-i convinge pe oameni să lucreze doar patru zile pe săptămână.
Legislatorii japonezi au propus pentru prima dată o săptămână de lucru mai scurtă în 2021.
Scopul lor era să încurajeze păstrarea personalului și să reducă numărul de lucrători care se îmbolnăvesc sau mor din cauza suprasolicitării, într-o economie care suferă deja de o lipsă uriașă de forță de muncă.
Măsurile au inclus, de asemenea, limite pentru orele suplimentare și concediu anual plătit. Cu toate acestea, inițiativa legislatică a avut o aplicare .. lentă. Potrivit Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, citat de Business Insider, doar aproximativ 8% dintre companiile din Japonia permit angajaților să își ia trei sau mai multe zile libere pe săptămână.
Și nu este vorba doar de companii, ci și angajații sunt cam la fel.
Producătorul de electronice Panasonic, una dintre cele mai mari companii din Japonia, a optat pentru acest pas la începutul anului 2022. După mai bine de doi ani, doar 150 dintre cei 63000 de angajați eligibili au ales să adopte un program de patru zile, a declarat un reprezentant al companiei pentru Associated Press.
Printre alte companii importante care au introdus săptămâna de lucru de patru zile se numără Fast Retailing, gigantul electronic Hitachi și firma financiară Mizuho. Aproximativ 85% dintre angajatori declară că oferă lucrătorilor cele două zile libere obișnuite pe săptămână.
O mare parte din reticența de a-și lua o zi liberă în plus se datorează unei mentalități a japonezilor, în care lucrătorii pun companiile înaintea lor, inclusiv presiunii de a arăta că sunt jucători de echipă și muncitori.
Această cultură provine din perioada postbelică a Japoniei, când, într-un efort de a stimula economia, prim-ministrul de atunci, Shigeru Yoshida, a solicitat marilor corporații să le ofere angajaților siguranța locului de muncă pe viață, cerându-le doar ca lucrătorii să răsplătească acest lucru cu loialitate.
Eșecul pentru găsirea unui echilibru între viața profesională și cea privată este îngrijorătoare pentru o economie care se confruntă cu rate scăzute ale natalității și cu o populație îmbătrânită, care a atins punctul culminant în 2008.
În ianuarie 2023, prim-ministrul Fumio Kishida a avertizat că Japonia este în pragul colapsului, din cauza scăderii ratei natalității. Munca excesivă este legată de scăderea ratei natalității, deoarece scade șansele de a se întâlni, de a se căsători și de a avea copii.
Potrivit unui studiu realizat în luna iulie, a patra economie ca mărime ar trebui să se confrunte cu un deficit de aproape un milion de lucrători până în 2040.
Eforturile Japoniei sunt în concordanță cu inițiativele luate de alte țări pentru a reduce numărul de zile lucrătoare. Conceptul a luat amploare în ultimii ani, stimulat de o societate post-pandemică, ce se luptă cu relația sa toxică cu munca.
În aprilie, Singapore, care se confruntă cu o problemă similară a populației, a anunțat că angajații vor putea în curând să solicite săptămâni de lucru mai scurte și un program flexibil. Islanda, Irlanda, Regatul Unit și Spania au experimentat săptămâni de lucru de patru zile.
Din cele 61 de întreprinderi britanice care au luat parte la un test de șase luni pentru o săptămână de lucru de patru zile în 2022, 54 au continuat săptămâna scurtată un an mai târziu, iar 31 au declarat că vor face acest lucru permanent.
Cu toate acestea, Grecia a adoptat o abordare opusă pentru a combate scăderea populației și productivitatea scăzută, introducând în iunie o săptămână de lucru de șase zile pentru anumite industrii.
