Investițiile României cresc, dar construcțiile stagnează. Economiștii anticipează o revenire economică
Necesare într-o economie puternică, investițiile din România au crescut în primele luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2023.
Avansul a fost dat însă de cheltuieli legate de proiecte și studii de cercetare, pentru că în construcții au intrat bani mai puțini.
Investițiile, adică plasamentele de capital în industrie, construcții, agricultură sau comerț, au ajuns în primul trimestru al anului la puțin peste 34 de miliarde de lei, în creștere cu aproape cinci miliarde față de aceeași perioadă a anului trecut.
Alegeri 2024
07:25
Campania electorală s-a terminat. Cele mai marcante momente, de la zboruri private la ferme de troli și acuzații de spionaj
07:08
LIVE TEXT Alegeri prezidențiale 2024 | A doua zi de alegeri în diaspora. 46.000 de alegători au votat până sâmbătă ora 10:00
21:23
Ciolacu reafirmă că, dacă este ales preşedinte, l-ar desemna premier pe Bolojan şi că îşi doreşte o coaliţie cu PNL
20:58
Marcel Ciolacu este favorit clar pentru câștigarea alegerilor pe platforma pe care s-a pariat masiv în favoarea lui Trump
Totuși, creșterea vine din domenii nu foarte importante pentru economia românească, cum ar fi cheltuielile pentru lucrări geologice, cumpărarea animalelor de muncă, plantații de viță de vie, pomi și împăduriri, dar și investiții în studii de cercetare și proiectare.
În schimb, lucrările noi din construcții sunt în scădere cu aproape 10%, iar investițiile în utilaje și alte mijloace de transport sunt mai mici cu un procent.
Claudiu Cazacu, specialist piețe internaționale: „În zona de construcții avem o relativă încetinire în ceea ce privește zona de rezidențiat și o preluare a ștafetei, dar care nu acoperă întreaga activitatea necesară în zona de industrial și logistic constructive. Observăm că există interes pentru zona de tehnologie, este de dorit ca acest trend să continue și să avem firme. O altă parte o să se vadă – destul de multe dintre investiții țin de partea de studii și proiecte”.
Cu un aport de 18 procente în formarea Produsului Intern Brut, industria a contribuit negativ la creșterea economică, iar investițiile în primul trimestru au fost modeste. Totuși, economiștii vorbesc de o revenire pentru a doua jumătate a anului pe fondul unor comenzi mai mari.
De exemplu, cele două fabrici auto din România au produs un total de aproape 153.000 de automobile, în creştere cu 7,1% față de anul trecut.
Principalul motor de creștere economică rămâne consumul, care urmează să fie alimentat și mai mult de creșterile de pensii și salarii.
În primul trimestru, Produsul Intern Brut a avut o creștere timidă de 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, Banca Mondială își menţine estimările privind avansul economiei româneşti în 2024 care ar urma să ajungă 3,3% în acest an şi la 3,8% în 2025.
Mihai Roman, profesor de macroeconomie: „Creșterea veniturilor va ajuta consumul gospodăriilor, consumul populției. Bineînțeles că există un preț, prețul fiind dat de adâncirea creșterea deficitului bugetar. Momentan nu este o problemă pentru că poate să fie acoperit din împrumuturi, dar problema va fi anul viitor când va trebui să returnăm din aceste împrumuturi și să reducem deficitul”.
În prezent, datoria publică depășește 50% din PIB.
