Industria și serviciile sunt printre domeniile care au cele mai mari dificultăți. Dar construcțiile și agricultura ar putea înregistra, din fericire, rezultate pozitive.

Specialiștii Comisiei de Prognoză estimează că România va încheia anul cu o contracție de 0,4%, deși în primăvară anticipau o creștere modestă de 0,1% din PIB.

Economia României ar putea înregistra o contracție

În bani, valoarea economiei este estimată la peste 2.086 de miliarde de lei, în ușoară creștere, dar asta nu înseamnă că românii au mai mulți bani sau că economia merge mai bine. O parte din această creștere vine din prețurile mai mari.

Christian Năsulea, economist: „Scădere economică care seamănă cu o recesiune pentru că 0,4 e destul de mare. Să nu ne așteptăm la lucruri bune, din contră, să sperăm că nu se întâmplă ceva extern care să ne pună bețe în roate. Creșterea PIB nu e direct proporțională cu creșterea economică.”

Recomandări Video

Corespondent PRO TV: „România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, în septembrie - cu un nivel de 6,5%, față de o medie de 3,8% pentru statele membre, potrivit Eurostat. Mai mult, Comisia de Prognoză estimează că inflația va ajunge la 6,4% la finalul anului, peste nivelul de 5,3% anticipat în primăvară. Cu alte cuvinte, presiunea asupra bugetelor familiilor va continua: oamenii își vor limita și mai mult cumpărăturile, vor fi în continuare atenți și vor amâna cheltuielile mari.”

Costurile mai mari cu energia se adaugă dificultăților cu care se confruntă populația, dar și companiile.

Potrivit Eurostat, România a înregistrat cea mai mare scumpire a curentului din Uniunea Europeană, de aproape 52% într-un an.

Inflația și energia pun presiune pe populație

Industria este unul dintre sectoarele pentru care este estimată o evoluție negativă, cu o scădere de 3,4% în 2026.

Nici serviciile nu au o perspectivă mai bună, iar activitatea ar putea coborî cu 1,9%, în special din cauza rezultatelor slabe din comerț și transporturi.

În acest context, presiunea este și asupra bugetului de stat.

Alexandru Nazare, ministrul de Finanțe: „Pierdem 1,5 puncte procentuale din PIB PNRR și trebuie să acceptăm că pot fi și astfel de momente când trebuie să ne bazăm și noi înșine, nu neapărat pe fonduri europene. Ar trebui să demonstrăm o ajustare credibilă - care să poată să fie corect evaluată de agenții.”

Există însă și sectoare care ar putea încheia anul cu rezultate pozitive. Construcțiile au o creștere estimată de 10,1%, susținute de investiții și de lucrările la proiectele de infrastructură.

Pe piața rezidențială, perspectivele sunt însă mai prudente. Numărul autorizațiilor de construire a scăzut cu 15% în primele nouă luni, față de anul trecut.

Antoanela Comșa, reprezentant dezvoltator imobiliar: „Și dezvoltatorii sunt un pic mai atenți, pentru că prețurile materialelor de construcții au crescut foarte mult, manopera a crescut foarte mult, am avut statul ca și competitor, tot ce a însemnat PNRR și forța de muncă s-a dus spre aceste proiecte și a pus o presiune mai mare pe costul cu forța de muncă.”

Agricultura ar putea avea, la rândul ei, un avans de 5,1%.

Pentru anul viitor, CNSP estimează o revenire a economiei, cu o creștere de 1,7%.