În România nu există centre care să autorizeze compostul pentru agricultură. În schimb, mulți îl folosesc acasă
Legea împotriva risipei alimentare obligă restaurantele și magazinele să refolosească mâncarea rămasă pe mese ori care se apropie de expirare. Aceste resturi alimentare pot fi transformate în compost, un îngrășământ natural pentru culturi.
Dar în România nu există centre care să autorizeze compostul, ca să poată fi utilizat mai departe în agricultură.
În schimb, a crescut numărul celor care obțin compost acasă, în aparate speciale.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Odată cu introducerea legii, restaurantele unui lanț international prezent la noi au decis să obțină compost din resturile alimentare.
Raluca Mocanu, reprezentant comerciant: ”Am implementat un program pilot într-un proiect de cercercetare cu Universitatea Politehnica București, în care resturile post consum din restaurant și din cantină mergeau în această instalație și rezultatele au fost impresionante, 20 de tone la momentul respectiv. S-a testat acest compost, rezultat de înaltă calitate.”
Însă, după ce au realizat proiectul din surse proprii, ajutați de laboratoarele universității, oamenii au constatat că în Romania nu exista unități de testare a compostului.
Pentru ca acesta să fie folosit în agricultură sau vândut în mod legal, trebuie să fie certificat și acreditat.
Daca am avea aceste unități de testare și acreditare a compostului în țara noastră, am putea să avem un consum circular. De exemplu, clientul consumă mâncarea în restaurant, iar în 8-10 săptămâni ar putea găsi la raft compostul realizat tocmai din resturile alimentare valorificate mai departe de catre comerciant. La noi însă nu se face compost la scara largă.
Cristina Todasca, prodecan Facultatea de biochimie: ”Se practică obținerea de compost, dar în general cu resturile vegetale de prin curți de regulă. În ceea ce privește obținerea de compost din resturile alimentare, ne gândim la resturi care ramân de la un fast food sau orice spatiu de alimentație publică însă, nu s-au făcut foarte mulți pași la noi în tară. În țară nu exista laboratoare specializate cu autorizarea calității compostului, dar în Europa există”.
Totusi, compostul a început să fie utilizat în gospodarii. Mulți il obțin în instalații clasice, în afara locuinței sau în aparate speciale.
Acestea pornesc de la 3-400 de lei și pot ajunge la 4000 de lei.
Acesta aparat de mici dimensiuni, de pildă, înghite resturile alimentare pe care în 2 săptămâni le transformă într-un îngrășământ bogat în nutrienți pentru flori și gradină.
Andrei Pîrvu, angajat magazin de bricolaj: "Pentru cine vrea să facă compost acasă, e cel mai bun îngrășământ natural, diferă de la 300 de litri, 70 de litri, 700 de litri, în funcție de ce nevoie au clienții. Frunze, pământ, orice merge pus aici, cu un activator și se rezolvă".
În România sunt generate anual aproximativ 3 milioane de tone de deșeuri municipale, care includ resturile alimentare, însă doar un milion de tone ajung să fie reciclate.
