Importanța cursurilor de economie în școli. Părinții vor în schimb religie și științele naturii

×
Publicitate

Într-o lume controlată de capital, elevii trebuie să înveţe economie de la vârste fragede.

Este mesajul profesorilor şi sociologilor, iar statisticile arată că au dreptate. În prezent, există o ruptură dramatică între regiuni. În timp ce la Cluj jumătate dintre elevi participă la cursuri opţionale de educaţie financiară, în sud-estul ţării dacă vorbim despre 10%. Situaţia este şi mai gravă, în Moldova.

În judeţul Cluj, opţionalul de educaţie financiară este cel mai căutat de părinţi. Peste 2700 de preşcolari din grupele mijlocii şi mici învaţă prin joc noţiuni de bază: ce înseamnă banii, cum îi folosim, dar mai ales că totul se obţine prin muncă.

În sudul ţării, la Constanța, doar 10% dintre cei mici fac primii paşi pentru a învăţa economie. Profesorii spun că în doar câteva ore, elevii de clasa a 3-a i-au uimit.

Alessia: "Eu mi-am deschis un târg de limonada şi am obţinut bani."
Reporter: "Cum? Cine a băut limonada ta?"
Alessia: "Le-am dat oamenilor de pe stradă"

Elev: "Eu îmi câştig bănuţii mei din şah, cel mai mult. Şi dacă mă clasez în primele trei locuri câştig o sumă de bani."

Din păcate, în Moldova, procentul elevilor care fac opțional educaţie financiară este şi mai mic. În Botoşani atinge doar 3 la sută. Părinţii au optat în numele copiilor pentru religie şi ştiinţele naturii.

Reporter: "De ce interesul atât de scăzut pentru acest opţional?"

Inspector şcolar, Ciprian Manolache, purtător de cuvat al ISJ Botoşani: "Probabil din cauza faptului că opţionalul este ales de părinţi împreună cu copiii lor."

Conferențiar universitar Răzvan Mustață, decan Facultatea de Ştiinţe Economice Cluj: "Învăţarea unor concepte şi a unor mecanisme de gestiune financiară încă din şcoala primară este o chestiune excepţională abilităţile dezvoltate în perioada respectivă se vor reflecta atât în gestiunea banilor proprii cât şi în raţionamentele şi în gestiunea tuturor activităţilor personale."

Potrivit unui studiu al Platformei de Educaţie Financiară, în 2016 ţara noastră era pe ultimul loc în Uniunea Europeană prinvind educaţia financiară şi pe 123 în lume. Aproape jumătate dintre romanii adulţi nu sunt familiarizaţi cu sistemul bancar.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur
Citește și...
Țara din UE în care salariul minim este 1.500 euro angajează români. Ce joburi oferă

Peste 1.400 de locuri de muncă în Europa pentru români, cele mai multe în Germania, Spania și Malta.

Unitatea militară în care soții Ceaușescu au fost executați va fi transformată în mall

Unitatea militară din Târgoviște în care soții Ceaușescu au fost executați în decembrie 1989, astăzi dezafectată, va fi transformată într-un complex comercial de 70.000 de metri pătrați.

Cea mai mare economie a Europei are cel mai acut deficit de muncitori din istorie și angajează masiv străini

În ultimul trimestru din 2017, existau 1,18 milioane locuri de muncă neocupate la nivel naţional - cel mai ridicat nivel din istri amodernă a țării.

Recomandări
Salariile au crescut, dar românii rămân mult în urma Europei. O familie cu doi copii câștigă doar 29.000 de euro pe an

Deși România a avut una dintre cele mai rapide creșteri salariale din Uniunea Europeană în ultimii ani veniturile nu au ținut pasul cu scumpirile.

PRO TV face un anunț de 10! Nadia Comăneci se alătură juriului „Românii au talent”. „Mă bucur enorm”

Într-o emisiune de 10, în fața unui public de 10, o personalitate care a făcut din 10 un simbol al perfecțiunii, pornește în căutarea unor concurenți de 10! 

Creatorii inteligenței artificiale vorbesc despre extincția speciei umane. ”Riscăm să fim șterși de pe fața Pământului”

Pe măsură ce se perfecționează, inteligența artificială riscă nu atât să elimine specia umană, cât, mai degrabă, să creeze riscuri tot mai mari pentru infrastructura critică, de la transporturi și comerț până la energie ori sănătate.