Grecia promite austeriate pe paine, dar tot nu obtine doza de "heroina monetara"
Grecii n-au reusit nici marti sa convinga comunitatea internationala sa le deblocheze urmatoarea transa de imprumut. Ministrul de finante grec a avut o teleconferinta cu reprezentantii UE, ai FMI si ai Bancii Mondiale.
Toata lumea astepta vestea deblocarii celor 8 miliarde de euro, dar in schimb, la final s-a anuntat ca o noua runda de negocieri a fost programata pentru saptamana viitoare.
Practic, comunitatea internationala incearca sa forteze Grecia sa faca reformele promise, ca sa primeasca banii. Este vorba despre cea de-a sasea transa, din imprumutul acordat Greciei, in mai 2010.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Pana acum insa, banii s-au dus pe pensii si salarii, in loc sa fie investiti in economie.
Dupa ce Grecia a ratat de mai multe ori tintele fiscale convenite cu creditorii internationali, FMI si UE au indicat clar saptamana trecuta ca nu mai au rabdare si au amenintat Atena ca risca sa piarda finantarea externa de 110 miliarde euro convenita anul trecut.
Un oficial al ministerului Finantelor a afirmat ca Grecia a acceptat sa devanseze masuri din asa-numitul "plan pe termen mediu", in care s-a angajat sa reduca deficitul bugetar la sub 3% din PIB pana in 2014 si sa obtina 50 miliarde euro din vanzarea unor active ale statului.
"Unele masuri vor fi devansate. Principalele tinte (privind deficitul si datoria) nu se vor modifica", a afirmat sursa citata.
Inspectorii institutiilor financiare internationale au parasit in mod neasteptat la inceputul lunii septembrie capitala elena, dupa o neintelegere cu guvernul privind marimea derapajelor fiscale si masurile necesare pentru a asigura respectarea tintelor stabilite in acord.
Grecia se indreapta catre al patrulea an consecutiv de recesiune. Somajul in randul tinerilor este de 40%, iar economia se clatina sub povara unei datorii care va depasi 165% din PIB pana la sfarsitul acestui an.
Populatia, in numar de 10 milioane, este furioasa din cauza masurilor de austeritate. In acelasi timp, costul ridicat al salvarii Greciei si celorlalte state de la "periferia" zonei euro starneste nemultumiri profunde in randul tarilor nord-europene care finanteaza imprumuturile externe.
Germania, Finlanda si Olanda afiseaza cea mai dura atitudine in privinta respectarii tintelor din acord. FMI a transmis Atenei ca trebuie sa reduca numarul angajatilor si salariile din sectorul public, sa inchida companiile si agentiile de stat care inregistreaza pierderi, sa lupte impotriva evaziunii fiscale si sa vanda active ale statului de zeci de miliarde de euro pentru a-si reduce deficitul bugetar si datoria publica.
Executivul a introdus deja majorari "dureroase" ale taxelor pe salarii si pe proprietate si a scazut salariile si pensiile din sectorul public, insa a respins pana marti efectuarea unui nou val de concedieri in sectorul public, care reprezinta o componenta cheie a electoratului partidului de guvernare.
Unii economisti considera ca riscul intrarii Atenei in default si destramarii zonei euro este prea mare in contextul intarzierilor privind intrarea in functiune a Fondului European de Stabilitate Financiara, astfel ca creditorii externi s-ar putea afla in situatia de a nu putea refuza imprumuturile catre Grecia.
Pe piata contractelor credit default swap (CDS) de asigurare a datoriilor Greciei fata de default, investitorii plaseaza la peste 90% probabilitatea intrarii statului elen in incapacitate de plata.
Pe de alta parte, seful Guvernului portughez a avertizat ca in cazul in care Grecia va da faliment si Portugalia va avea nevoie de un nou ajutor financiar de la UE si FMI.
Analistii economici comenteaza plastic, toate aceste evenimente, spunand ca "desi a promis ca nu mai cheltuieste aiurea banii si ca va manca austeritate pe paine, Grecia tot nu-si primeste doa de heroina monetara".
"Dupa ce Grecia si-a dat seama ca nu este America, sa pretinda ca ia masuri de austeritate, dar nu acum ci maine, poimaine, ci candva peste 9 ani de-acum incolo (cand va fi problema altor guverne) Fondul Monetar International a impus ca reducerile de cheltuieli sa fie aplicate imediat. Drept urmare, in loc de bani grecii au primit o declaratie despre cum sa aplice acele masuri de austeritate, care deocamdata sunt mai mult mitice, decat palpabile", scrie Tyler Duren in blogul economic Zero Hedge.
