Gafa șefei BCE care a dus la cea mai proastă zi din istoria bursei din Milano
O gafă a noului preşedinte al Băncii Centrale Europene, franţuzoaica Christine Lagarde, a provocat un haos bursier în Italia.
Bursa din Milano a avut ieri cea mai proastă zi din istoria sa de peste 200 de ani. Şi asta, chiar în ziua în care şefa Băncii Europene ar fi trebuit să liniştească apele.
De asemenea, bursele din Paris şi Londra au înregistrat pierderi semnificative. Investitorii s-au grăbit să cumpere dolari, iar euro s-a depreciat în raport cu moneda americană.
Aflată de doar patru luni la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, fostă şefă a Fondului Monetar Internaţional, a făcut apel pentru un răspuns fiscal ambiţios şi coordonat din partea guvernelor europene la actuala criză provocată de Covid 19. De exemplu, Italia, ţara europeană cea mai afectată de epidemie, a alocat săptămâna aceasta 25 de miliarde de euro pentru lupta cu virusul.
Christine Lagarde, preşedintele BCE: "Pachetul APP (Programul de Achiziţionare a Activelor) pe care îl adunăm ca parte a efortului nostru sporit special este de 120 de miliarde de euro, nu de 100. Un pachet de 120 de miliarde de euro menit în mod special să răspundă actualei situaţii care este prioritară faţă de precedentul APP şi care va fi disponibil până la finele anului."
Însă, lidera băncii centrale europene ar fi făcut şi o gafă, apreciază analiştii, care ar fi lansat un val de vânzări pe burse. Referindu-se la apelurile adresate Băncii Europene de a reduce rata dobânzilor pentru a diminua costurile de împrumut pentru economiile cu mari datorii din zona euro, Lagarde a spus că nu e treaba principalei bănci europene să reacţioneze la acţiunile guvernelor pe piaţa datoriilor.
Prin urmare, Bursa din Milano a închis la minus 16, cel mai prost rezultat din istoria sa de 212 ani, aceasta fiind de asemenea cea mai mare cădere dintr-o singură şedinţă de tranzacţionare din ultimii 20 de ani.
Richard Quest, corespondent CNN : "Un sentiment al urgenţei apasă asupra tuturor, iar decidenţii politici şi Băncile Centrale pot lua măsuri pentru susţinerea economiei globale. Acestea sunt cele trei pârghii ale economiei. Ştim cum funcţionează, ce declanşează acţionarea fiecăreia. De exemplu, Băncile Centrale sunt responsabile de rata dobânzii şi alte politici monetare. Dacă este acţionată această pârghie, se reduc dobânzile, ceea ce s-a întâmplat deja. Trezoreria Americană şi Banca Centrală a Angliei au micşorat dobânzile, iar alte Bănci iau în calcul acest demers.''
Economiştii citaţi de publicaţiile financiare internaţionale sunt de părere că Europa va intra în recesiune în prima jumătate a acestui an din cauza coronavirusului. Mai ales că Italia este blocată de câteva zile, iar alte state europene au început deja să ia exemplul guvernului de la Roma şi să intre în izolare pentru a limita răspândirea viruslui.
Richard Quest, corespondent CNN: ''Toata lumea spune că guvernele trebuie să facă mai mult la acest capitol. De pildă, mărirea cheltuielilor publice, reduceri fiscale pentru angajaţi şi corporaţii, mai mulţi bani în buzunarele consumatorilor. Guvernul britanic şi guvernul australian au luat asemenea decizii, guvernul Italian a alocat deja extra-miliarde de euro pentru cheltuieli.''
Christine Lagarde este de părere că economiile europene îşi vor reveni o dată ce epidemia va intra sub control, dar analiştii nu pot spune deocamdată când va fi această redresare, mai ales că până atunci vor trebui urmaţi mai mulţi paşi.
Richard Quest, corespondent CNN: ''Şi mai este pârghia sectorului privat. Ce se poate face în această privinţă? Ajutor de urgenţă de la guvern pentru sectoarele cele mai afectate: transportul aerian, croaziere, industria medicală, spitale care au nevoie de fonduri suplimentare. Iar la nivel individual, extinderea concediilor plătite pentru cei bolnavi ori plasaţi în carantină. Aşadar, sunt o sumedenie de măsuri care pot fi luate."
Epidemia globală de COVID-19 ar putea duce la pierderea a milioane de locuri de muncă în industria turismului şi a transportului de călători, au avertizat liderii Consiliului Internaţional al Turismului şi Călătoriilor.
Iar Italia este una dintre ţările aflate în pericol să piardă cel mai mult, dat fiind faptul că ţara era vizitată de zeci de milioane de turişti, dintre care foarte mulţi veneau din China.
Potrivit oficialilor din turism, în acest an sectorul respectiv s-ar putea restrânge cu cel puţin 25 la sută.
