„Este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026", consideră instituția, subliniind că anul viitor va fi marcat de consolidare fiscală, nu de stimulare.
„Cu puțin timp înainte de adoptarea bugetului, a început un război în Orientul Mijlociu care, dacă va fi de durată, va avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv România, pe filiera unui nou șoc energetic", arată Consiliul Fiscal. Prelungirea conflictului ar putea afecta creșterea economică și inflația, deși deficitul ar putea rămâne în preajma celui programat „dacă efectul inflației mai înalte asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă".
Specialiștii explică cum „investițiile publice pot susține producția și cererea agregată, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală". Problema deficitului „a fost cauzată nu de investiții, ci de stimularea excesivă a consumului și neglijarea necesității de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE".
Reformele în sectorul public, test al grupurilor de interese
„Reformele din sectorul public sunt importante pentru eficiența acestuia și pot ajuta diminuarea deficitului bugetar", dar „consumă timp, fiindcă intervin elemente instituționale și de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate". Consiliul Fiscal consideră că „aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice".
Nivelul scăzut al veniturilor fiscale, „chestiune de securitate națională"
Creșterea veniturilor prin colectare mai bună (reducerea gap-ului la TVA și impozitul pe profit) este „un război intern pe care România trebuie să îl câștige". „Sună poate naiv, dar miza este uriașă. Nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate națională, date fiind presiunile mari pe bugetul public", avertizează instituția.
Consolidarea fiscală este „absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României". „Dacă am rămâne blocați cu deficitul la cca. 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică", care a depășit 60% din PIB arată Consiliul Fiscal.
Eficiența redusă a investițiilor și riscuri pentru 2027-2029
„Se constată o tendință de mutare a centrului de greutate al creșterii economice dinspre consum către investiții și export net". Cu toate acestea, „eficiența investițiilor publice realizate este redusă, creșterea economică, chiar în condițiile unor investiții foarte însemnate cantitativ (cca. 6,7% și 7,2% din PIB în 2024 și 2025), nedepășind 1 punct procentual".
Analiza cadrului fiscal-bugetar pe termen mediu arată că reducerea deficitului este planificată preponderent pe latura cheltuielilor, veniturile fiscale urmând să crească cu doar 0,5 pp din PIB. „În absența unei susțineri a procesului de consolidare și pe latura veniturilor, ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu ridică semne de întrebare". Există riscuri privind cheltuielile de personal, asistența socială, dobânzile și „necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creștere".
Consiliul Fiscal avertizează asupra „incertitudinilor privind realizarea deplină a proiectelor din PNRR". „Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creștere, dar poate conduce la o creștere neprevăzută a deficitului bugetar".
Pe baza unei abordări prudente, Consiliul Fiscal apreciază construcția bugetară pentru 2026 compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din PIB.
