Finanţarea europeană ar putea fi condiţionată, după 2020, de respectarea valorilor fundamentale ale UE

Înaintea reuniunii informale a liderilor din 23 februarie, Comisia Europeană a prezentat miercuri diversele opţiuni posibile – precum şi consecinţele financiare ale fiecăreia – pentru un buget al UE pe termen lung nou şi modern, care să asigure îndeplinirea obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Un buget nu este un exerciţiu contabil, ci o reflecţie a priorităţilor şi a ambiţiilor, care traduce viitorul în cifre. Prin urmare, să discutăm mai întâi despre ce fel de Europă ne dorim, Ulterior, statele membre vor trebui să îşi susţină ambiţiile cu finanţarea necesară. Trebuie să înţelegem cu toţii că în discuţiile care ne aşteaptă nu vom mai putea continua ca până acum şi în acelaşi timp sunt ferm convins că putem reuşi imposibilul, putem conveni în privinţa unui buget în care toţi să fie beneficiari neţi.”

În cadrul reuniunii din 23 februarie, liderii din Uniunea Europeană vor discuta despre cum se pot asigura că priorităţile pe care le-au stabilit pentru Uniune, pe 16 septembrie 2016 la Bratislava şi pe 25 martie 2017 prin Declaraţia de la Roma, sunt finanţate în mod adecvat, devenind, astfel, realitate. Cele două elemente – definirea priorităţilor comune şi asigurarea resurselor necesare pentru ca Uniunea să le pună în aplicare – sunt indisociabile, se arată într-un comunicat al CE.

Conform sursei citate, Comisia contribuie la această discuţie importantă în trei moduri: prin furnizarea datelor necesare privind bugetul UE şi avantajele, realizările şi valoarea adăugată a acestuia, prin elaborarea unor scenarii care ilustrează impactul financiar al diverselor opţiuni de politică posibile şi prin evidenţierea consecinţelor pe care o eventuală întârziere a adoptării noului buget al UE le-ar putea avea asupra studenţilor, a cercetătorilor, a proiectelor de infrastructură şi a multor altor aspecte.

Citește și

Lagarde avertizează: Europa trebuie să-și regândească economia pentru a răspunde presiunilor globale

Atunci când se discută despre nivelul de ambiţie al acţiunii UE în domenii cum ar fi protecţia frontierelor externe ale UE, sprijinirea unei veritabile Uniuni Europene a Apărării, stimularea transformării digitale a Europei sau creşterea eficienţei politicii de coeziune şi a politicii agricole ale UE, este important ca liderii să aibă o idee clară privind ce ar însemna concret opţiunile lor din punctul de vedere al finanţării acordate la nivelul UE. Este ceea ce îşi propune contribuţia prezentată astăzi de Comisie, prin cuantificarea impactului financiar al diverselor opţiuni de politică posibile. Acestea nu reprezintă propuneri ale Comisiei, ci ilustrări bazate pe idei avansate frecvent pe parcursul dezbaterii publice. Scopul lor este să ajute la focalizarea pe aspectele esenţiale, să stimuleze discuţiile şi să ofere o bază factuală solidă pentru luarea deciziilor importante care ne aşteaptă, se arată în comunicat.

De exemplu, dacă liderii convin să dea curs angajamentului frecvent formulat de a îmbunătăţi protecţia frontierelor externe ale UE, aceasta ar costa 20 până la 25 de miliarde EURO pe o perioadă de şapte ani sau până la 150 de miliarde EURO pentru un sistem complet de gestionare a frontierelor UE. În mod similar, orice prioritate politică – Uniunea Europeană a Apărării, sprijinirea mobilităţii tinerilor, dinamizarea transformării digitale a Europei, stimularea cercetării şi a inovării sau crearea unei veritabile uniuni economice şi monetare – va trebui să fie finanţată în mod corespunzător pentru a deveni realitate.

”Comisia prezintă, de asemenea, opţiuni pentru modernizarea bugetului UE, inclusiv prin consolidarea legăturii dintre obiectivele sale şi modul în care acesta este finanţat. În plus, sunt prezentate posibilităţi pentru consolidarea legăturii – denumită de multe ori «condiţionalitate» – dintre finanţarea acordată de UE şi respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget şi resursele umane, a declarat: „Trebuie să nu repetăm experienţa nefericită din 2013, când bugetul actual al UE a făcut obiectul unui acord cu o întârziere considerabilă. Dacă o astfel de întârziere s-ar repeta, peste 100 000 de proiecte finanţate de UE – în domenii-cheie cum ar fi sprijinirea întreprinderilor, eficienţa energetică, asistenţa medicală, educaţia şi incluziunea socială – nu ar fi în măsură să demareze la timp, iar sute de mii de tineri nu ar putea beneficia de pe urma schimburilor Erasmus+ în 2021.”

Un acord rapid reprezintă nu doar un deziderat politic, ci şi un imperativ practic. Partenerii şi beneficiarii finanţării acordate de UE – de la studenţi şi cercetători până la proiectele din domeniile infrastructurii, asistenţei medicale sau energiei – precum şi autorităţile naţionale şi regionale au nevoie de securitate juridică şi financiară, precum şi dreptul de a beneficia de aceasta. Comunicarea atrage atenţia liderilor asupra unor exemple concrete privind impactul negativ pe care o întârziere l-ar avea asupra cetăţenilor şi întreprinderilor din întreaga UE. Comisia consideră că ar trebui să nu se mai repete experienţa nefericită a adoptării cu întârziere a bugetului actual al UE, care a fost însoţită de întârzieri semnificative în lansarea noilor programe şi, în consecinţă, în realizarea priorităţilor de finanţare.

În următoarele luni (cel mai târziu la începutul lunii mai 2018), Comisia Europeană va înainta propunerea sa oficială privind următorul buget pe termen lung al UE.

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”