Raport BNR: Explicația momentului în care cursul a spart pragul psihologic de 5 lei/euro în mijlocul alegerilor prezidențiale

62563522
Shutterstock

Spargerea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro a fost influențată de neîncrederea investitorilor, respectiv de temerile lor că România nu va lua măsurile necesare pentru a contrabalansa explozia deficitului bugetar, potrivit unui raport BNR.

Leul s-a repoziționat pe un palier mai ridicat încă din debutul lunii aprilie, ca urmare a volatilității internaționale amplificate de tensiunile comerciale globale și de temerile privind adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, precizează oficialii BNR în raportul trimestrial asupra inflației (pentru trimestrul doi al acestui an - aprilie-iunie), publicat și prezentat recent de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

„În prima decadă a lunii mai, contextul electoral și tensiunile politice interne au accentuat incertitudinile pe piața valutară, generând ieșiri semnificative de capital”, explică banca centrală momentul în care cursul a trecut de pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. 

Guvernatorul BNR a declarat, de altfel, la scurt timp după acele vârfuri, că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”.

„Prioritatea o reprezintă restabilirea încrederii pieţelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată. Aici ne-am jucat cu focul, noi ca ţară. Dacă cineva vorbeşte de naţionalizare, doar piaţa de capital ce poate să facă? Să se ducă şi să zică "Am venit să-mi tai capul!". Bineînţeles că pleacă. Şi au fost ieşiri mari de capital. Restabilirea încrederii este esenţială în condiţiile de pace socială, că nu poţi să o faci numai pe declaraţii", a declarat guvernatorul băncii centrale în luna mai.

În zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, cursul leu/euro a crescut abrupt, depășind pragul de 5 lei, și s-a menținut la noile valori până după finalizarea procesului electoral, când a început să scadă treptat, dar fluctuant, în paralel cu ameliorarea sentimentului pe piețele financiare internaționale. 

În iunie, detensionarea politică internă și progresele în formarea noii coaliții guvernamentale au favorizat o ușoară depreciere a leului, însă evoluțiile globale, precum intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, au determinat revenirea cursului aproape de nivelurile de la sfârșitul lunii mai, după cum se precizează în raportul băncii centrale.

În raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat mai pronunțat în prima parte a lunii mai, însă a recuperat integral pierderile până la finalul trimestrului II, reflectând reluarea tendinței generale de slăbire a dolarului pe plan internațional.

BNR

Leul a atins apogeul istoric

În primăvara anului 2025, leul românesc s-a depreciat semnificativ față de euro, atingând un curs oficial de 5,0378 lei pentru un euro, conform comunicatului BNR din 6 mai. A fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei pentru un euro a fost depășit, chiar și în perioadele de recesiune, precum cea din 2020 provocată de pandemia de COVID-19.

Această depreciere a fost determinată de criza politică internă, instabilitatea guvernamentală și scăderea încrederii investitorilor. Confirmarea oficială a depășirii pragului de 5 lei pe piața interbancară de către Banca Centrală Europeană a accentuat presiunile asupra monedei naționale. În paralel, creșterea dobânzilor și ieșirile de capital au determinat BNR să intervină prin atragerea de lichiditate pentru a tempera fluctuațiile valutare.

Efectele asupra economiei românești au fost semnificative, influențând costurile importurilor și presiunea asupra datoriei guvernamentale exprimate în euro. 

Articol recomandat de sport.ro
OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”
OUT de la FCSB! Starul lui Gigi Becali și-a făcut bagajele: „Scapă de presiunea patronului”
Citește și...
Cum a contribuit cota unică la dezvoltarea accelerată a economiei. Mitul „echității sociale” din sistemul progresiv - Analiză

Înlocuirea cotei unice cu un sistem progresiv ar avea „consecințe devastatoare” pentru țara noastră care are nevoie de un pact naţional pentru stabilitate fiscală, nu de „experimente riscante”, a transmis Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).

Pachetul 2 de măsuri fiscale a fost pus în dezbatere. DOCUMENT

Pachetul 2 de măsuri fiscale a fost pus în dezbatere publică, joi seara.

Risc de recesiune în România la finalul lui 2025. Cum putem evita acest lucru, conform guvernatorului BNR

Potrivit Institutului Național de Statistică, România a avut o creștere timidă a economiei în prima jumătate a anului, de doar 0,3%.

Recomandări
Filmul unei tragedii. Cum a ajuns un general al Armatei Române să-și pună capăt zilelor, după o carieră de succes

După o carieră de succes în Armata Română, un general în rezervă a fost găsit vineri dimineață împușcat în locuința sa de vacanță din Prahova. 

La 129 de zile de când a dat jos Guvernul Bolojan, liderul PSD Sorin Grindeanu promite că se va întoarce la guvernare

La 129 de zile de când a dat jos Guvernul Bolojan, liderul PSD, Sorin Grindeanu le-a promis, la Neptun, tinerilor din partid, că se va întoarce la guvernare în câteva săptămâni, deși tot el recunoaște că nu are, deocamdată, voturile necesare.

„Statul degeaba”: Comună cu 227 de locuitori și 9 angajați la primărie. Încasează 185.000 de lei și cheltuie 2,2 milioane

Avem 120 de oraşe cu mai puţin de 10 mii de locuitori şi aproape 900 de comune care nu au nici măcar două mii de cetăţeni.