Raport BNR: Explicația momentului în care cursul a spart pragul psihologic de 5 lei/euro în mijlocul alegerilor prezidențiale

oameni pe strada
Shutterstock

Spargerea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro a fost influențată de neîncrederea investitorilor, respectiv de temerile lor că România nu va lua măsurile necesare pentru a contrabalansa explozia deficitului bugetar, potrivit unui raport BNR.

Leul s-a repoziționat pe un palier mai ridicat încă din debutul lunii aprilie, ca urmare a volatilității internaționale amplificate de tensiunile comerciale globale și de temerile privind adâncirea deficitului bugetar și a celui de cont curent, precizează oficialii BNR în raportul trimestrial asupra inflației (pentru trimestrul doi al acestui an - aprilie-iunie), publicat și prezentat recent de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

„În prima decadă a lunii mai, contextul electoral și tensiunile politice interne au accentuat incertitudinile pe piața valutară, generând ieșiri semnificative de capital”, explică banca centrală momentul în care cursul a trecut de pragul psihologic de 5 lei pentru un euro. 

Guvernatorul BNR a declarat, de altfel, la scurt timp după acele vârfuri, că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”.

„Prioritatea o reprezintă restabilirea încrederii pieţelor de capital. Ea a fost zguduită, nu tulburată. Aici ne-am jucat cu focul, noi ca ţară. Dacă cineva vorbeşte de naţionalizare, doar piaţa de capital ce poate să facă? Să se ducă şi să zică "Am venit să-mi tai capul!". Bineînţeles că pleacă. Şi au fost ieşiri mari de capital. Restabilirea încrederii este esenţială în condiţiile de pace socială, că nu poţi să o faci numai pe declaraţii", a declarat guvernatorul băncii centrale în luna mai.

Citește și
Cristian Popa, membru CA BNR
Oficial BNR: După ce vom depăși problemele de acum, România și-ar putea dubla PIB-ul, în următorii zece ani

În zilele imediat următoare primului tur al alegerilor prezidențiale, cursul leu/euro a crescut abrupt, depășind pragul de 5 lei, și s-a menținut la noile valori până după finalizarea procesului electoral, când a început să scadă treptat, dar fluctuant, în paralel cu ameliorarea sentimentului pe piețele financiare internaționale. 

În iunie, detensionarea politică internă și progresele în formarea noii coaliții guvernamentale au favorizat o ușoară depreciere a leului, însă evoluțiile globale, precum intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu, au determinat revenirea cursului aproape de nivelurile de la sfârșitul lunii mai, după cum se precizează în raportul băncii centrale.

În raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat mai pronunțat în prima parte a lunii mai, însă a recuperat integral pierderile până la finalul trimestrului II, reflectând reluarea tendinței generale de slăbire a dolarului pe plan internațional.

Leul a atins apogeul istoric

În primăvara anului 2025, leul românesc s-a depreciat semnificativ față de euro, atingând un curs oficial de 5,0378 lei pentru un euro, conform comunicatului BNR din 6 mai. A fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei pentru un euro a fost depășit, chiar și în perioadele de recesiune, precum cea din 2020 provocată de pandemia de COVID-19.

Această depreciere a fost determinată de criza politică internă, instabilitatea guvernamentală și scăderea încrederii investitorilor. Confirmarea oficială a depășirii pragului de 5 lei pe piața interbancară de către Banca Centrală Europeană a accentuat presiunile asupra monedei naționale. În paralel, creșterea dobânzilor și ieșirile de capital au determinat BNR să intervină prin atragerea de lichiditate pentru a tempera fluctuațiile valutare.

Efectele asupra economiei românești au fost semnificative, influențând costurile importurilor și presiunea asupra datoriei guvernamentale exprimate în euro. 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Risc de recesiune în România la finalul lui 2025. Cum putem evita acest lucru, conform guvernatorului BNR
Risc de recesiune în România la finalul lui 2025. Cum putem evita acest lucru, conform guvernatorului BNR

Potrivit Institutului Național de Statistică, România a avut o creștere timidă a economiei în prima jumătate a anului, de doar 0,3%.

Oficial BNR: După ce vom depăși problemele de acum, România și-ar putea dubla PIB-ul, în următorii zece ani
Oficial BNR: După ce vom depăși problemele de acum, România și-ar putea dubla PIB-ul, în următorii zece ani

Măsurile luate de Guvernul Bolojan sunt dureroase, dar au salvat România de la o situaţie critică, pentru că au recâștigat încrederea investitorilor, explică economistul Cristian Popa, membru în Consiliul BNR, într-un interviu acordat News.ro.

Mugur Isărescu, despre trecerea României la euro: „Peste cinci sau şapte ani mai discutăm”
Mugur Isărescu, despre trecerea României la euro: „Peste cinci sau şapte ani mai discutăm”

România ar putea îndeplini condițiile pentru a adera la UE abia după ce își stabilizează finanțele, a explicat, marți, Mugur Isărescu. Guvernatorul BNR spune că, din 2015, România nu mai respectă condițiile necesare aderării la euro.

Recomandări
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO

Responsabilii americani i-au avertizat pe omologii europeni că, dacă nu-și consolidează până în 2027 capacitățile defensive, Statele Unite își vor sista participarea la anumite mecanisme de apărare ale NATO.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.