Deprecierea monedei naționale vine în contextul în care discuțiile pentru formarea unui nou Guvern sunt tot mai tensionate. Incertitudinea se simte atât pe piețele financiare, cât și în rândul românilor. Sentimentul general este unul de pesimism, conform unui sondaj de specialitate.
BNR a afișat după prânz un curs de 5,2788 lei pentru un euro. Este un maxim istoric care a depășit recordul precedent din luna mai, când a fost demis Guvernul Bolojan, atunci când un euro se apropia de 5 lei și 27 de bani.
Și acum creșterea vine în contextul tensiunilor politice și întârzierii formării unui nou Guvern. Scenariul anticipatelor ar putea prelungi și mai mult criza politică și ar putea duce la o retrogradare a ratingului României, la statutul de țară nerecomandată investițiilor, spune președintele Consiliului Fiscal.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: „Intrarea într-o zodie a alegerilor anticipate poate să conducă la o retrogradare. Adică ne jucăm cu focul. Alimentează această chestiune de încredere. Am asista la o fugă de capital, vânzare de obligațiuni românești, implicații foarte urâte.”
Pesimismul se simte și în rândul populației, arată Indexul Sentimentului Economic, realizat de INSCOP.
Oamenii au fost întrebați cum au evoluat veniturile lor în ultimul an și doar 12% au spus că au crescut, în timp ce peste 42% simt că s-au micșorat.
Iar în privința evoluției din următoarea jumătate de an, aproape jumătate dintre respondenți cred că vor rămâne la fel. Doar 16% spun că vor crește. În același timp, 86% dintre cei chestionați se așteaptă ca prețurile să crească și în următoarea perioadă. În ceea ce privește evoluția situației economice, mai bine de jumătate au răspuns că nu cred că se va îmbunătăți în viitorul previzibil.
La fel ca în precedentul sondaj din luna iunie, sentimentul rămâne unul în zona negativă.
Remus Ștefureac, director INSCOP: „Vorbim de o stagnare, ceea ce, într-un context dominat de pesimism, cel puțin în ultimul an și jumătate, ultimii doi ani, acest tip de stabilizare poate fi un semnal important, o așteptare, poate și o adaptare a populației la situația economică prezentă.”
Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie, pe un eșantion de 1.100 de persoane, cu vârsta de peste 18 ani, iar marja de eroare este de plus-minus 3%.
