Banca Națională a Elveției a anunțat joi că, așa cum era de așteptat, menține rata dobânzii de referință la 0%. Totuși, factorii de decizie au precizat: „Având în vedere conflictul din Orientul Mijlociu, disponibilitatea SNB de a interveni pe piața valutară a crescut.”
„Prin această măsură, SNB contracarează o apreciere rapidă și excesivă a francului elvețian, care ar pune în pericol stabilitatea prețurilor în Elveția”, au adăugat aceștia.
Francul elvețian, considerat pe scară largă o monedă de refugiu, a fost susținut de volatilitatea crescută a piețelor. Turbulențele și incertitudinile din ultimul an au dus la aprecierea francului față de dolarul american și la întărirea sa în raport cu euro și lira sterlină.
Un franc puternic exercită presiuni deflaționiste asupra economiei elvețiene, care a intrat temporar în zona de dezinflație anul trecut, și afectează exporturile țării.
Având în vedere că rata anuală a inflației în Elveția este de doar 0,1%, o eventuală reducere a dobânzii pentru a tempera aprecierea francului ar reintroduce dobânzile negative, o măsură nepopulară aplicată timp de șapte ani până în 2022.
Alternativ, autoritățile pot vinde franci elvețieni și cumpăra valută străină — de regulă euro, dar uneori și dolari — pentru a influența cursul.
Elveția este deja pe lista SUA de monitorizare
Însă, sub administrația președintelui Donald Trump, Statele Unite au criticat dur strategia de intervenție valutară a Elveției.
Anul trecut, Departamentul Trezoreriei SUA a inclus nouă economii pe o „listă de monitorizare” a partenerilor comerciali „ale căror practici valutare și politici macroeconomice necesită o atenție sporită”, reluând acuzațiile de manipulare valutară la adresa Elveției din primul mandat al lui Trump. Oficialii elvețieni au respins aceste acuzații.
Statele Unite au impus Elveției un tarif de 39% anul trecut, unul dintre cele mai ridicate aplicate unei țări, Casa Albă invocând „manipularea valutară și barierele comerciale”.
Banca Națională a Elveției a menționat în actualizarea politicii monetare că, deși creșterea prețurilor la energie a amplificat riscurile inflaționiste pe termen scurt, perspectivele inflației pe termen mediu au rămas „practic neschimbate”.
Într-o analiză publicată joi dimineață, banca de investiții UBS a arătat că tensiunile geopolitice crescute susțin cererea pentru monede considerate „refugiu”, precum francul elvețian.
Președintele SNB, Martin Schlegel, a declarat că banca centrală dorește să limiteze o apreciere excesivă sau rapidă a francului pentru a menține stabilitatea prețurilor.
„Analizăm politica monetară în fiecare trimestru și decidem atunci asupra utilizării instrumentelor noastre, respectiv rata dobânzii și intervențiile pe piața valutară”, a spus el. „La această ședință, am concluzionat că o disponibilitate crescută de a interveni pe piața valutară este ceea ce avem nevoie în acest moment.”
.webp)
