Valentin Lazea susține, în analiza sa, că argumentele utilizate de Consiliul Concurenței sunt „extrem de discutabile” și că acestea „nu rezistă la o analiză detaliată”.
„Argumentele utilizate de Consiliul Concurentei în rechizitoriul său la adresa sistemului bancar sunt extrem de discutabile și nu rezistă la o analiză detaliată”, explică Valentin Lazea.
Poziția economistului șef al BNR vine după ce, la începutul scandalului, banca centrală a solicitat clarificări suplimentare din partea Consiliului Concurenței în ceea ce privește ancheta desfășurată, avertizând că modul în care a fost prezentată decizia poate genera „confuzii, așteptări nerealiste sau acuzații nefondate”, cu potențiale efecte asupra stabilității financiare.
Investigația Consiliului Concurenței, începută în 2022, într-o perioadă în care ROBOR depășise pragul de 8%, pe fondul inflației ridicate și al majorării dobânzilor în întreaga regiune, a stabilit că zece bănci au făcut schimb de informații confidențiale privind stabilirea ROBOR. Potrivit autorității, chiar și o modificare de numai câteva sutimi de punct procentual ale indicelui poate produce costuri semnificative pentru populație, companii și instituții publice, având în vedere volumul mare al creditelor.
Consiliul Concurenţei a sancţionat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei pentru încălcarea normelor de concurenţă, respectiv legea concurenţei şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Cea mai mare amendă, 875,74 milioane lei, a fost aplicată Băncii Transilvania S.A. La aceasta se adaugă o amendă de 85,03 milioane lei aplicată Banca Transilvania SA pentru fapta realizată de OTP Bank România SA.
Pe lista băncilor sancționate se mai numără și Banca Comercială Română SA cu o amendă de 577,36 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA cu o amendă 442,49 milioane lei; UniCredit Bank SA cu o amendă de 431,03 milioane lei; BRD-Groupe Societe Generale SA cu o amendă de 412,47 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucureşti cu o amendă de 405,91 milioane lei; CEC Bank SA cu o amendă de 332,98 milioane lei; Exim Banca Românească SA cu o amendă de 96,49 milioane lei; Libra Internet Bank SA cu o amendă de 45,86 milioane lei şi Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA cu o amendă de 28,1 milioane lei.
De ce spune Valentin Lazea că analiza Consiliului Concurenței este greșită
Unul dintre principalele argumente invocate de Lazea este că există o confuzie între cotațiile ROBOR și tranzacțiile efectiv realizate pe piața interbancară.
Acesta explică faptul că ROBOR reprezintă dobânda la care băncile sunt dispuse să își împrumute reciproc fonduri și că există niveluri diferite ale indicelui în funcție de scadență, de la o zi până la 12 luni. În mod firesc, explică economistul, dobânzile pentru perioade mai lungi sunt mai ridicate decât cele pentru împrumuturile pe termen foarte scurt, deoarece riscul crește odată cu durata creditării.
Potrivit lui Lazea, faptul că într-o anumită zi nu au loc tranzacții la scadențe precum trei sau șase luni nu înseamnă că respectivele cotații sunt fictive. El subliniază că, în România, cotațiile ROBOR sunt ferme, ceea ce înseamnă că băncile sunt obligate să execute tranzacțiile la dobânzile pe care le-au cotat dacă apare o contraparte dispusă să accepte oferta.
În opinia sa, analiza Consiliului Concurenței compară în mod eronat ROBOR la trei luni cu media tranzacțiilor efectuate la scadențe foarte scurte, unde există în mod obișnuit mai multe operațiuni. O astfel de comparație, susține economistul, tratează implicit ROBOR la trei luni ca fiind o valoare artificială, deși cele două categorii de dobânzi reflectă produse diferite și nu ar trebui comparate direct.
.webp)
