Studiul a fost realizat în contextul dezbaterilor publice din ultimii ani privind evoluţia ROBOR, IRCC şi costul finanţării pentru populaţie şi companii. Documentul îşi propune să contribuie la o mai bună înţelegere a relaţiei dintre inflaţie, politica monetară, lichiditatea din sistemul bancar, cursul de schimb şi indicatorii de referinţă utilizaţi în contractele de credit.
Vă prezentăm mai jos principalele explicații folosite de experții CFA pentru educa financiar populația din România:
Ce e dobânda
Dobânda reprezintă costul banilor împrumutați în timp, potrivit experților CFA. Persoana sau instituția care oferă un împrumut renunță temporar la folosirea acelor bani și acceptă să îi recupereze în viitor, împreună cu o sumă suplimentară. Această compensație pentru timpul de așteptare și pentru riscul asumat este dobânda trecută în contractul de credit.
Include trei componente principale: câștigul creditorului pentru amânarea consumului, protecția împotriva inflației și compensația pentru riscul ca împrumutul să nu fie returnat. Din acest motiv, dobânzile la lei sunt mai mari decât cele la euro, deoarece inflația și riscul economic sunt mai ridicate în România.
Dobânzile din piață sunt influențate și de așteptările privind viitorul. Dacă investitorii și băncile anticipează inflație mai mare, risc economic crescut sau schimbări ale politicii BNR, atunci cresc și dobânzile, inclusiv ROBOR. Astfel, ROBOR nu este stabilit administrativ, ci reflectă condițiile reale din piață și încrederea în evoluția economiei și în capacitatea BNR de a ține inflația sub control.
Potrivit unui studiu realizat de Asociația CFA România, dobânzile din economie sunt strâns legate de inflație, lichiditatea din sistemul bancar și deciziile Băncii Naționale a României (BNR).
Ce este inflația și de ce afectează dobânzile
Inflația reprezintă creșterea generală a prețurilor din economie. Atunci când inflația crește, puterea de cumpărare a banilor scade, iar băncile și investitorii cer dobânzi mai mari pentru a compensa această pierdere.
Inflația poate fi provocată de:
- creșteri de taxe și salarii,
- consum ridicat,
- scumpirea energiei,
- războaie și tensiuni geopolitice,
- probleme în lanțurile de aprovizionare.
În România, energia are un impact important asupra inflației, deoarece influențează costurile de producție, transport și distribuție pentru aproape toate bunurile și serviciile.
Ce face BNR când crește inflația
Când inflația depășește ținta stabilită, BNR încearcă să o reducă prin creșterea dobânzii-cheie și prin controlul lichidității din sistemul bancar. O dobândă mai mare face creditele mai scumpe, reduce consumul și poate tempera inflația după câteva luni.
ROBOR și alți indicatori interbancari urmează, de regulă, evoluția dobânzii de politică monetară și reflectă condițiile reale din piață și nivelul lichidității din sistemul bancar.
Totuși, politica monetară are limite: poate combate mai eficient inflația generată de consum, dar are efecte reduse atunci când scumpirile sunt provocate de factori externi, precum creșterea prețurilor la energie sau problemele din lanțurile de aprovizionare. În astfel de situații, majorarea dobânzilor poate reduce inflația, dar poate încetini economia.
Energia are un impact major asupra inflației deoarece influențează costurile de producție și transport pentru aproape toate bunurile și serviciile. În plus, electricitatea, gazele și combustibilii au o pondere importantă în calculul inflației din România, ceea ce face ca scumpirile din energie să se reflecte rapid în prețuri.
Ce este ROBOR
În cazul dobânzilor de pe piața interbancară, în România sunt utilizate două categorii de indici de referință calculați în mod diferit: pe de o parte IRCC și, pe de altă parte, ROBID și ROBOR.
ROBOR reprezintă „rata de referință la care băncile participante sunt dispuse să plaseze depozite în lei către alte bănci. Cu alte cuvinte, este dobânda „de vânzare” a banilor pe piața interbancară”, potrivit experților CFA.
Acest indice este influențat de:
- dobânda-cheie stabilită de BNR,
- nivelul inflației,
- lichiditatea din sistemul bancar,
- riscul economic și fiscal al României.
ROBOR reacționează rapid la schimbările din economie și la deciziile BNR.
Ce este IRCC
IRCC este indicatorul folosit în România pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei acordate consumatorilor persoane fizice, în special la creditele ipotecare și de consum.
Spre deosebire de ROBOR, IRCC se calculează pe baza tranzacțiilor reale dintre bănci și se actualizează cu întârziere.
Din acest motiv:
- IRCC se mișcă mai lent,
- efectele creșterii sau scăderii dobânzilor se văd cu un decalaj de aproximativ șase luni în ratele românilor.
Care este diferența dintre ROBOR și IRCC
Diferența principală dintre ROBOR și IRCC ține de modul de calcul și de viteza cu care reacționează la schimbările din economie. ROBOR reflectă rapid așteptările din piață privind inflația, deciziile BNR și lichiditatea din sistemul bancar, în timp ce IRCC este calculat pe baza tranzacțiilor reale dintre bănci și se actualizează cu întârziere. Din acest motiv, modificările dobânzilor ajung în ratele calculate cu IRCC după aproximativ șase luni, potrivit studiului realizat de CFA România.
În perioadele în care dobânzile cresc rapid, IRCC poate rămâne temporar mai mic decât ROBOR. În schimb, atunci când dobânzile scad, IRCC coboară mai lent.
Cum influențează războaiele și crizele externe economia
Crizele energetice și conflictele geopolitice pot duce la creșterea rapidă a inflației. Scumpirea petrolului, gazelor și energiei electrice se transmite ulterior în prețurile alimentelor, transportului și serviciilor.
Potrivit economiștilor, politica monetară poate controla mai ușor inflația provocată de consum, însă are efecte limitate atunci când scumpirile vin din șocuri externe, precum războaiele sau crizele energetice.
Consiliul Concurenței a început în octombrie 2022 o investigație privind posibile practici concertate între cele 10 bănci participante la stabilirea ROBOR, în cadrul procedurii de „fixing”. Raportul preliminar transmis reprezintă o etapă intermediară a anchetei, înaintea audierii instituțiilor vizate și a adoptării unei decizii finale. Alexandra Smedoiu, CFA, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România a explicat că studiu nu e fost realizat în contextul anchetei derulate de către Consiliul Concurenţei.
Printre concluziile principale ale studiului CFA se numără: dobânzile ridicate reprezintă consecinţa dezechilibrelor macroeconomice şi a inflaţiei ridicate, nu un fenomen independent; ROBOR şi IRCC reflectă aceeaşi piaţă monetară, însă prin metodologii şi mecanisme de ajustare diferite; politica monetară a BNR se transmite direct în costul creditării prin intermediul pieţei interbancare; lichiditatea din sistemul bancar influenţează direct nivelul ratelor de dobândă; şocurile externe din ultimii ani - criza energetică, războiul din Ucraina şi tensiunile geopolitice - au avut un impact major asupra inflaţiei şi dobânzilor; stabilitatea fiscală şi reducerea riscului macroeconomic sunt esenţiale pentru reducerea sustenabilă a dobânzilor în economie.
Studiul CFA integral, mai jos:
