Economia României a stagnat în primul trimestru din 2026, potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS), însă noile cifre sunt ușor mai bune decât estimările inițiale anunțate în luna mai.
Produsul Intern Brut nu s-a modificat în termeni reali față de trimestrul IV din 2025, în timp ce comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut economia a scăzut cu 1,2% pe seria brută și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, arată INS.
Datele revizuite sunt ceva mai optimiste decât estimările publicate anterior de INS, care indicau o scădere de 1,7% față de primul trimestru din 2025 și un declin de 0,2% comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut.
Diferența este importantă deoarece economia României înregistrase deja o contracție de 1,8% în trimestrul IV din 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Noile date arată astfel că România a evitat, cel puțin pentru moment, intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de scădere economică.
Chiar și în aceste condiții, perspectivele economice rămân negative. Datele INS arată că principalele sectoare care au tras economia în jos au fost comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele, industria, sectorul IT și comunicațiile, dar și serviciile profesionale.
În schimb, construcțiile și investițiile au rămas principalele motoare de creștere. Construcțiile au avansat cu 7,9%, iar formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile în economie, a crescut cu 4,7%.
Tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%. Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%. Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.
Datele indică și o încetinire a consumului populației, unul dintre principalii piloni ai economiei românești în ultimii ani. Cheltuielile gospodăriilor populației au scăzut cu 1,8%, contribuind negativ la evoluția PIB.
Perspectivele pentru întreg anul 2026 rămân prudente. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere economică de 1%, în timp ce Comisia Europeană prognozează un avans de 1,1%.
Instituțiile financiare internaționale sunt însă mai rezervate. Banca Mondială și-a redus estimarea de creștere economică pentru România la 0,5%, de la 1,3% cât anticipa la începutul anului. Și Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza pentru economia românească, de la 1,4% la 0,7%.
Economia României a crescut anul trecut cu doar 0,7%, potrivit datelor oficiale.
Etichete: economie, pib, crestere economica,
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit previziunile privind evoluţia economiei româneşti în acest an, indicând un declin de 0,2%, faţă de un avans 1,2% previzionat în februarie.
Deficitul bugetar s-a redus în primele patru luni din acest an cu 1,75 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 1,17% din PIB, comparativ cu 2,92% din PIB în intervalul ianuarie - aprilie 2025.
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, la 0,1%, de la 1,1% cât estima în toamnă, în timp ce rata inflaţiei ar urma să se situeze la 7%, faţă de un nivel de sub 6% anunţat anterior.
Președintele Donald Trump a declanșat un nou atac virulent la adresa lui Volodimir Zelenski. L-a învinuit pe liderul Ucrainei că nu depune suficiente eforturi pentru a ajunge la un acord cu Vladimir Putin.
Dacă începutul anului în ceea ce priveşte numărul de operaţii de transplant de inimă a fost promiţător, în lunile care au urmat numărul acestor operaţii a scăzut, a declarat pentru Cotidianul Prof. Univ. Dr. Habil. Horaţiu Moldovan.
A fost încă o noapte de rugăciune la Catedrala Mitropolitană din Iași. Zeci de mii de credincioși continuă să aștepte chiar și 12 ore pentru a ajunge la racla cu moaștele Sfintei Parascheva.
.webp)
