Produsul Intern Brut nu s-a modificat în termeni reali față de trimestrul IV din 2025, în timp ce comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut economia a scăzut cu 1,2% pe seria brută și cu 1,1% pe seria ajustată sezonier, arată INS.
Datele revizuite sunt ceva mai optimiste decât estimările publicate anterior de INS, care indicau o scădere de 1,7% față de primul trimestru din 2025 și un declin de 0,2% comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut.
Diferența este importantă deoarece economia României înregistrase deja o contracție de 1,8% în trimestrul IV din 2025, comparativ cu trimestrul precedent. Noile date arată astfel că România a evitat, cel puțin pentru moment, intrarea într-o recesiune tehnică, definită prin două trimestre consecutive de scădere economică.
Chiar și în aceste condiții, perspectivele economice rămân negative. Datele INS arată că principalele sectoare care au tras economia în jos au fost comerțul, transporturile, hotelurile și restaurantele, industria, sectorul IT și comunicațiile, dar și serviciile profesionale.
În schimb, construcțiile și investițiile au rămas principalele motoare de creștere. Construcțiile au avansat cu 7,9%, iar formarea brută de capital fix, indicator care reflectă investițiile în economie, a crescut cu 4,7%.
Tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%. Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%. Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.
Datele indică și o încetinire a consumului populației, unul dintre principalii piloni ai economiei românești în ultimii ani. Cheltuielile gospodăriilor populației au scăzut cu 1,8%, contribuind negativ la evoluția PIB.
Perspectivele pentru întreg anul 2026 rămân prudente. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere economică de 1%, în timp ce Comisia Europeană prognozează un avans de 1,1%.
Instituțiile financiare internaționale sunt însă mai rezervate. Banca Mondială și-a redus estimarea de creștere economică pentru România la 0,5%, de la 1,3% cât anticipa la începutul anului. Și Fondul Monetar Internațional a revizuit în scădere prognoza pentru economia românească, de la 1,4% la 0,7%.
Economia României a crescut anul trecut cu doar 0,7%, potrivit datelor oficiale.