România ocupă locul 40 în clasamentul celor mai mari economii ale lumii, cu un Produs Intern Brut estimat la 470,09 miliarde de dolari în 2026, potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional (FMI). Deși economia țării depășește ca valoare nominală PIB-ul unor state precum Bulgaria, Serbia și Ungaria, perspectivele pentru acest an indică o contracție economică de 0,5%, conform Visual Capitalist.

Datele sunt incluse în raportul World Economic Outlook din octombrie 2026, care prezintă estimările privind evoluția economiilor la nivel mondial. Potrivit acestora, economia României este evaluată la aproximativ 470 de miliarde de dolari, situându-se înaintea unor economii precum Hong Kong și Pakistan, dar în urma Africii de Sud.

În clasamentul mondial, Statele Unite ocupă primul loc, cu un PIB de 32.640 de miliarde de dolari, urmate de China, cu 21.550 de miliarde de dolari. Cele două economii concentrează împreună peste 42% din producția economică mondială. Germania și Japonia completează grupul primelor patru economii, care generează aproximativ jumătate din PIB-ul global.

Economia mondială este estimată să depășească 128.000 de miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2026, cu aproximativ 20.000 de miliarde de dolari peste nivelul din 2023.

Recomandări Video

FMI: Economia României se contractă în 2026

Dincolo de valoarea nominală a economiei, prognozele FMI indică o evoluție mai puțin favorabilă pentru România. Fondul estimează o scădere reală a PIB de 0,5% în 2026, ceea ce înseamnă că activitatea economică se va reduce față de anul precedent.

În același timp, PIB-ul pe cap de locuitor este estimat la 24.740 de dolari, în timp ce produsul intern brut calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPP) ajunge la 942,93 miliarde de dolari internaționali.

Cei doi indicatori măsoară aspecte diferite ale economiei. PIB-ul nominal exprimă valoarea producției la prețurile curente, în timp ce PIB-ul calculat la paritatea puterii de cumpărare ia în considerare diferențele de prețuri dintre țări. Prin urmare, valoarea mai mare a PIB-ului exprimat în dolari internaționali nu reprezintă o estimare alternativă a dimensiunii economiei la cursul pieței.

FMI: Între veniturile și cheltuielile statului e o diferență de aproape 9% din PIB

Analiza FMI privind finanțele publice arată că, în 2024, veniturile guvernamentale ale României au reprezentat 31,25% din PIB, în timp ce cheltuielile publice au ajuns la 39,93% din PIB.

Diferența dintre cele două categorii a fost de 8,68 puncte procentuale din PIB. Cheltuielile primare ale guvernului, adică cele fără plata dobânzilor, au reprezentat 37,87% din PIB, iar dobânzile aferente datoriei publice au ajuns la 2,06% din PIB.

CNSP estimează o contracție economică de 0,4% în 2026

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5%.

Datele Comisiei din spatele rectificării bugetare arată o aparentă contradicție: economia României este estimată să scadă cu 0,4% în 2026, însă valoarea nominală a PIB crește la 2.086,3 miliarde de lei, de la 2.056 de miliarde de lei în prognoza anterioară. Explicația ține de deflatorul PIB, revizuit în sus de la 7,2% la 8,5%, care reflectă creșterea prețurilor în economie. Cu alte cuvinte, deși activitatea economică se reduce în termeni reali, bunurile și serviciile produse ajung să valoreze mai mult la prețurile actuale. La această evoluție contribuie și actualizarea datelor privind PIB-ul din 2025.

În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens ascendent, la 2.086,3 miliarde lei, față de 2.056 miliarde de lei în prognoza de primăvară și 1.916 miliarde lei în 2025, se arată în Prognoza pe termen mediu 2026-2029, varianta actualizată pentru rectificarea bugetară, notează Agerpres.

„Un element important în configurarea actualului scenariu îl reprezintă accentuarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care a generat un nou șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice, cu efecte asupra prețurilor combustibililor și asupra costurilor de producție și transport. Pentru economia românească, aceste influențe s-au suprapus efectelor măsurilor de consolidare fiscal-bugetară și nivelului încă ridicat al inflației, contribuind la reducerea puterii de cumpărare a populației și la prelungirea perioadei de ajustare a consumului privat. În același timp, majorarea costurilor din oferta internă, într-un context caracterizat de o cerere modestă, a afectat competitivitatea unor activități industriale și capacitatea acestora de a reveni la nivelurile de producție anterioare”, se menționează în documentul publicat de CNSP.

Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică, Produsul Intern Brut a înregistrat în primul semestru al anului 2026 o scădere în termeni reali de 0,6%, evoluție ce reflectă persistența dificultăților economice, pe fondul reducerii activității industriale și a unor categorii de servicii.