Economia României a scăzut la finalul lui 2021. Cîțu: ”Există un risc major”

×
Publicitate

Vin vești rele dinspre Institutul Național de Statistică. Economia românească începe să scadă din cauza pandemiei și a crizei din domeniul energetic.

În ultimul trimestru din 2021, Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,5 procente față de trimestrul anterior, iar creșterea economică a fost sub așteptări. Unii politicienii vorbesc chiar despre o posibilă recesiune, dacă nu se iau măsuri urgente.

Activitatea economică a României a încetinit la finalului anului trecut, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

În trimestrul al patrulea, în perioada octombrie-decembrie, produsul intern brut a înregistrat o scădere de 0,5% față de trimestrul anterior, potrivit INS, după revenirea de după pandemie.

Vedem acest V, în 2020, când scăderea a fost substanțială. Această scădere a redus și avansul economiei românești, dacă ne referim la tot anul trecut. Creșterea economică în 2021 a fost de numai 5,7%, sub așteptările inițiale care erau de 7%.

Citește și
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Creștere economică estimată de 4% pentru 2022

Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA: ”Ce a contribuit la acest lucru: un val 4 în trimestrul 4 al anului trecut extrem de puternic, din perspectivă medicală a fost cel mai sever val şi acest lucru a dus la reducerea consumului. A mai fost această criză energetică, care a stopat cumva consumul de energie, au fost de exemplu companii care şi-au redus activitatea, de aici impactul asupra PIB-ului”.

România este una dintre puținele țări europene care a înregistrat scăderi la finalul anului trecut, însă situația nu a fost bună nici la nivelul Uniunii Europene. Creșterea medie înregistrată a fost de doar 0,4%.

Vlad Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Național de Statistică: ”Țările basculând în jurul valorii de 0, unele au fost pe plus, cele mai multe, dar cu foarte puțin pe plus. Unele au fost pe minus, dăm exemplul Germaniei, și Austria a înregistrat un minus, cel mai puternic dintre toate țările Uniunii Europene, ei au avut un minus de 2,2”.

Pentru anul acesta este preconizată o creștere economică mai mică decât așteptările inițiale. Comisia Europeană anticipează in jur de 4% în 2022.

Reducerea TVA, măsura luată în calcul de Guvern

Unii politicieni nu exclud însă scenariul în care țara noastră întră în recesiune, adică înregistrează o scădere a PIB-ului două trimestre consecutiv.

Florin Cîțu, președinte PNL: Creşterea dobânzilor, inflaţie, conflict etc, toate vor putea duce la o criză majoră. Gândiţi-vă că deja dacă economia a încetinit în trimestrul 4, deja suntem într-un tăvălug, dobânzile până acum o lună, în trimestrul 4 nu erau crescute, banca centrală a dat un semnal clar că este o problemă cu inflaţia.
Reporter: Există un risc de recesiune?
Florin Cîțu: Dacă nu se iau măsuri acum de a stimula economia, există un risc major”.

În coliția de guvernare se discută despre măsuri de stimulare a economiei și de susținere a puterii de cumpărare a românilor, cum ar fi o reducere a TVA pentru toate produsele sau reducerea contribuțiilor sociale, care ar duce la creșterea salariilor nete pentru toti angajații.

Deși astfel s-ar aduna mai puțini bani la buget, pensiile nu ar fi afectate, spune Florin Cîțu.

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat

Ministrul Finanţelor se arată optimist în ceea ce priveşte perspectivele privind economia românească în anul 2026, adăugând că sunt „şanse foarte mari” ca România să adere la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an.

Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel

Consiliul Concurenței a sancționat 25 de service-uri auto și două societăți de asigurare. Acestea au format un cartel pentru a stabili prețurile. Autoritățile transmit că firmele și-au recunoscut practicile ilegale.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Donald Trump despre Groenlanda: Vom găsi o soluţie care să mulţumească NATO. Nimeni n-a făcut mai mult pentru NATO decât mine
Donald Trump despre Groenlanda: Vom găsi o soluţie care să mulţumească NATO. Nimeni n-a făcut mai mult pentru NATO decât mine

Președintele Donald Trump a declarat marți că SUA vor elabora un plan pentru a obține proprietatea asupra Groenlandei care „va mulțumi foarte mult NATO”, relatează Reuters și CNN.



Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.