De ce nu cultivă fermierii mai mulți cartofi, deși statul le-a promis ajutor de 200 de euro la hectar
Ajutorul de 200 de euro la hectar, promis de stat, nu i-a convins pe fermieri să cultive mai mulți cartofi.
Suprafața aproape că s-a înjumătățit în ultimii ani la nivel național, din cauza lipsei spațiilor de depozitare și a creșterii prețurilor pentru semințe și îngrășăminte. Subvenția acordată de minister nu acoperă nici costurile de recoltare, spun agricultorii, mai ales că pentru fiecare hectar de cartofi dau peste 6000 de euro.
În județul Timiș, fermierii au cultivat cartofi pe 500 de hectare. Suprafața este de 4 ori mai mică decât în urmă cu doi ani. Chiar și așa, doar zece dintre ei au cerut ajutorul de minimis pentru 100 de hectare.
Marian Ianculescu, fermier: Este o sumă derizorie, o picătură în ocean. Produsul nostru de bază, cartoful pe care îl vindem, îl vindem de cinci ani cu același preț, adică un leu pe kilogram. Asta ne-a împins să reducem suprafața.
Lipsa spațiilor de depozitare, seceta, dar și invazia cartofilor din import au facut ca prețul de vânzare să scadă. Oamenii spun că cei 200 de euro de la stat nu ar acoperi nici motorina pentru recoltare.
Ioan Ardelean Drăgușin, cultivator de cartofi: Este și mai puțin costisitor, dar în primul rând dacă nu ai unde să depozitezi cartoful, degeaba îl cultivi. Ești la mâna samsarilor, care dacă trebuie să îl dai direct din câmp, vin și îți oferă un preț foarte mic.
În aceste condiții, la nivel național suprafața cultivată aproape că s-a înjumățit. Este cea mai mare scădere înregistrată de un produs agricol autohton.
Ministerul Agriculturii a încercat să stopeze această scădere prin acordarea acestui ajutor de minimis, numai că fermierii se așteptau la mai mult. În programul de sprijin s-au înscris 2500 de agricultori pentru o suprafață de 8.962 de hectare, adică abia zece la sută din suprafața cultivată anul trecut.
Codruț Ancheș, Direcția Agricolă Județeană Timiș: Subvenția, din informațiile mele, a cultivatorilor de cartofi, este foarte mică, toată lumea se aștepta la undeva între 800 și 1000 de euro.
Gheorghe Poșta, conferențiar Legumicultură USAMVB Timișoara: Cartoful este a doua pâine a omului, evident că trebuie să punem umărul și să încercăm să extindem aceste suprafețe cultivate cu cartofi, dar cu ajutor și sprijin.
Nici în județele Brașov și Harghita, patria cartofului din România, oamenii nu sunt prea entuziaști.
Mircea Costinaș, Asociația Producătorilor de Cartofi Țara Bârsei: Investiția este foarte mare și nu ești sigur dacă scoți banii, cum este anul acesta seceta foarte mare, producția nu este grozavă.
Investiția pentru culturile de cartof a crescut semnificativ față de anul trecut. Dacă înainte oamenii plăteau în jur de 33.000 de lei, acum costurile s-au ridicat la aproape 42.000 de lei.
Drept urmare, mulți s-au reorientat către rapiță și floarea soarelui, mai puțin pretentioase din toate punctele de vedere.
.webp)
