Datoria publică a României a crescut la peste 40% din PIB

62099132

Datoria publică a ajuns la 40,2% din PIB, în iunie, după ce în luna mai se afla ușor sub, la 39,9%, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

Până la primul prag din legea responsabilității fiscal-bugetare, de 45%, mai este puțin, iar Consiliul fiscal crede că va fi depășit anul acesta.

Ca sumă, datoria guvernamentală este de 430,8 miliarde lei, la jumătatea acestui an, comparativ cu 373,5 miliarde lei în 2019.

Conform calculelor Consiliului Fiscal, este previzionată o creștere accelerată a datoriei publice pe parcursul următorilor 2 ani până la nivelurile de 45,9% din PIB în 2020, respectiv 54,3% din PIB în 2021 (pentru 2021 este inclusă majorarea pensiilor cu 40% si a alocatiilor), fiind depășite pragurile de 45% și 50% prevăzute de Legea responsabilității.

Deficitul bugetar a ajuns la 3,59% din PIB

 

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 119,59 miliarde lei în primele cinci luni ale anului, în scădere cu 3,4% faţă de nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 158,43 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 14,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Comparativ, deficitul bugetar este de două ori şi jumătate mai mare faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, când era de 1,4% din PIB.

Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 38,84 miliarde lei (3,59% din PIB), din care aproape jumătate este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, a informat vineri Ministerul de Finanţe, potrivit News.ro.

Creşterea deficitul bugetar aferent primelor cinci luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada stării de urgenţă şi de alertă (11,7 miliarde lei), de creşterea cu 2,26 miliarde lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ian-mai 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde lei .

Evoluția la nivelul încasărilor
 

 

Încasările din impozitul pe salarii şi venit au înregistrat 9,57 miliarde lei în primele cinci luni ale anului curent, consemnând o creştere de 4% (an/an). Evoluţia a fost susţinută de avansul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii şi dividende, de 40,8%, respectiv 23,4% (an/an).

În condiţiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 7,3% în perioada decembrie 2019-aprilie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au scăzut cu 0,7% în primele cinci luni, ca urmare a prorogării termenului de plată a obligaţiilor fiscale.

Contribuţiile de asigurări au înregistrat 44,65 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2020 şi prezintă o scădere de 2,1% faţă de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată de modificarea bazei de calcul a CAS şi CASS datorată de salariaţii cu contract individual de muncă cu timp parţial şi de prorogarea termenului de plată a declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice de la 15 martie 2020 la data de 30 iunie 2020.

Dinamica încasărilor din contribuţii sociale a fost afectată şi de scutirea de la plata a contribuţiei asiguratorii în muncă şi de prorogarea termenului de plată a obligaţiilor fiscale declarate de către contribuabili.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,90 miliarde lei în primele cinci luni ale anului curent, în scădere cu 12,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Evoluţia negativă este explicată de amânarea achitării obligaţiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit (OUG nr. 29/2020), precum şi de bonificaţiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici şi mijlocii, acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificaţii acordate în sumă de 0,22 miliarde lei).

Impactul asupra cheltuielilor bugetare

 

Cheltuielile de personal au însumat 43,99 miliarde lei, în creştere cu 5,2% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizaţia de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât şi majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 4,1% din PIB, cu 0,12 puncte procentuale peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, în luna mai plăţile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 a fost de 74,2 miliarde lei.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 21,10 miliarde lei, în creştere cu 16,2% faţă de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările faţă de medie se înregistrează la nivelul administraţiei locale (15,6%) şi la instituţiile publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii (15,7%), majorări determinate în special de plăţi suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2.

În ceea ce privește asistența socială, cheltuielile au fost de 56,83 miliarde lei în creştere cu 21,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2019, cu 15%, respectiv de la 1.100 lei la 1.265 lei, a îndemnizaţiei sociale pentru pensionari garantată cu 10%, majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, precum şi indexarea acestora cu rata inflaţiei din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020.


 

 

Articol recomandat de sport.ro
Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului
Ce lovitură! Vor să aducă Barcelona în România pentru inaugurarea stadionului
Citește și...
Analiză: România, printre ţările care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021

România se numără printre acele ţări care nu vor fi capabile să-şi redreseze total nivelul PIB-ului în 2021, potrivit raportului "Covid -19 şi Europa de Sud-Est (ESE): Perspectivele iniţiale de combatere a crizei", realizat de SeeNews. 

După ani de creșteri constante, prețurile locuințelor din marile orașe încep să scadă, pe fodul pandemiei

Pentru prima dată în ultimii patru ani, apartamentele din marile orașe s-au mai ieftinit. Scăderea înregistrată luna trecută față de iunie este, destul de mică, dar fost provocată de pandemie, spun experții.

Cîţu: România va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările agenţiilor de rating

România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările publice făcute de agenţiile de rating, datorită răspunsului prompt şi eficient al politicilor economice, susţine ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Recomandări
Ce urmează după decizia CCR privind legea integrității. Opțiunea pe care o are la dispoziție Nicușor Dan

Amendamentul PSD din legea integrității care îl lasă fără mandat pe primarul Timișoarei Dominic Fritz a fost declarat constituțional de judecătorii CCR.

Ilie Bolojan, despre scumpirea motorinei: „Oricât ne-am dori, nu putem controla lucruri care nu depind de noi”

 Ilie Bolojan a declarat, luni, despre majorarea prețurilor la motorină, că, oricât ne-am dori, nu avem cum să controlăm lucruri care nu pot fi controlate de noi, el subliniind că creșterea prețurilor la combustibil are un efect asupra inflației.

Explicațiile românilor cu averi nejustificate, când au fost verificați de ANAF. „Un tipar recurent”

Verificările averilor persoanelor fizice au devenit tot mai vizibile în activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) din ultimii ani, potrivit unei analize realizate de EY România.