BNR a avut din nou de ales între combaterea inflației și stimularea economiei. Decizia Consiliului de Administrație

Consiliul de Administrație a decis joi să mențină dobânda-cheie la 6,50% pe an, în ciuda scăderii inflației la 6,17% în august. Decizia vine în contextul în care consumul populației continuă să se reducă, iar banca centrală avertizează asupra incertitudinilor economice ridicate.

Membrii Consiliului au decis păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat citat de Agerpres.

"Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 8 octombrie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit", se arată în comunicat.

Conform sursei citate, deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

BNR precizează că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

Inflația în scădere

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a înregistrat o scădere substanţială în primele două luni ale trimestrului III 2026, aşa cum s-a anticipat, coborând la 8,16% în iulie şi la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la preţul energiei electrice şi ale majorării cotelor de TVA şi a accizelor în perioada similară a anului anterior.

Efectele de bază dezinflaţioniste asociate celor două şocuri pe partea ofertei produse în iulie-august 2025 au afectat prioritar evoluţia componentelor exogene ale IPC, fiind resimţite puternic la nivelul dinamicii anuale a preţurilor energiei. Influenţe suplimentare în sens descendent au venit din continuarea descreşterii pronunţate a preţurilor LFO (legume, fructe, ouă, n.r.), care au fost doar în mică măsură contrabalansate de cele generate de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creşterii accentuate a cotaţiei petrolului.

În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a înregistrat o scădere considerabilă pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III 2026, reducându-se la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie, în principal sub impactul efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte la mijlocul trimestrului III 2025, dar şi în condiţiile descreşterii cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi ale slăbirii cererii de consum. Mici influenţe de sens opus au decurs din creşterea tarifelor de telecomunicaţii şi a preţului poliţelor RCA, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, inclusiv pe fondul nivelului ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC - indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în august 2026 la 6,3%, de la 9,2% în iunie 2026.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 9,5% în august 2026, de la 9,8% în iunie 2026, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC s-a situat în august 2026 la 8,6%, nivel similar celui din iunie 2026.

Activitatea economică a stagnat

Activitatea economică a stagnat în trimestrul II 2026, după ce s-a comprimat cu 0,1% în primul trimestru al anului (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă prelungirea trendului de adâncire a deficitului de cerere agregată într-un ritm moderat, în linie cu previziunile.

În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, activitatea economică şi-a atenuat vizibil contracţia în trimestrul II 2026, la -0,4%, de la -1,2% în primele trei luni ale anului, în principal ca urmare a saltului amplu consemnat de dinamica anuală a formării brute de capital fix, după descreşterea pronunţată din trimestrul precedent.

Consumul gospodăriilor populaţiei a continuat însă să-şi accentueze scăderea în termeni anuali, iar evoluţia exportului net a redevenit contracţionistă în trimestrul II 2026, în condiţiile în care dinamica anuală a volumului importurilor de bunuri şi servicii s-a mărit vizibil în raport cu trimestrul precedent, devansând-o pe cea cvasi-staţionară a volumului exporturilor. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent şi-au întrerupt trendurile de scădere faţă de perioada similară a anului anterior pe care s-au plasat în ultimele 3-4 trimestre, înregistrând creşteri în trimestrul II 2026, inclusiv ca urmare a înrăutăţirii raportului de schimb.

Cele mai recente date şi analize indică o redresare a activităţii economice în trimestrul III 2026 faţă de trimestrul anterior, inclusiv pe seama performanţelor agriculturii, asociată însă cu o deteriorare a evoluţiei PIB în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile unor evoluţii majoritar omogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore, subliniază BNR.

Astfel, vânzările cu amănuntul au continuat să-şi atenueze declinul în termeni anuali în iulie-august 2026, însă cele auto-moto şi l-au adâncit în luna iulie, iar volumul serviciilor prestate populaţiei şi-a prelungit contracţia amplă. Totodată, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a înregistrat o scădere abruptă în prima lună a trimestrului III, iar producţia industrială şi-a accentuat descreşterea faţă de perioada similară a anului anterior.

În acelaşi timp, dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a consemnat în iulie 2026 o scădere mai pronunţată faţă de trimestrul precedent decât cea a importurilor, ecartul dintre acestea redevenind astfel uşor negativ. Drept urmare, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat uşor creşterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent şi-a mărit considerabil variaţia anuală în raport cu trimestrul anterior, în condiţiile deteriorării severe a balanţelor veniturilor. Pe ansamblul primelor 7 luni din 2026, deficitul balanţei comerciale a înregistrat totuşi o mică scădere faţă de perioada similară din anul precedent, în timp ce deficitul de cont curent s-a mărit uşor.