Comisia Europeană cere României să recupereze de la Oltchim ajutoare de 335 milioane euro

61288502

Comisia Europeană (CE) a decis că România trebuie să recupereze ajutoare în valoare de 335 de milioane de euro de la Oltchim, după privatizarea eșuată a acestei societăți petrochimice din septembrie 2012.

De asemenea, Comisia a concluzionat că, deoarece au achiziţionat activele în condiţiile pieţei, societăţile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior societăţii Oltchim. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.

"De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative ca valoare. În urma investigaţiei am constatat că măsurile respective au conferit societăţii un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În acelaşi timp, vânzarea majorităţii activelor Oltchim în condiţiile pieţei poate asigura un viitor durabil pentru activităţile economice ale societăţii, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar", a declarat comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager, potrivit Agerpres.

În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.

"Comisia a constatat că, în cazul de faţă, niciun creditor operând în economia de piaţă nu ar fi fost de acord să anuleze datoriile existente ale Oltchim sau să continue furnizările către această societate în condiţiile în care AAAS şi alţi creditori aflaţi în proprietatea statului au făcut-o în 2015. Prin urmare, măsurile de sprijin public constituie ajutor de stat în sensul normelor UE", subliniază executivul comunitar.

Ulterior, Comisia a evaluat aceste măsuri în conformitate cu normele UE aplicabile privind ajutoarele de stat, şi anume Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare. Orientările îi permit statului să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, să contribuie la costurile aferente restructurării sale şi ca orice eventuale denaturări ale concurenţei să fie limitate.

În cazul de faţă, Comisiei nu i-a fost notificat niciun astfel de plan de restructurare. În plus, Comisia a constatat că nu a existat nicio contribuţie vizibilă din partea investitorilor la costurile de restructurare ale societăţii.

"Comisia a concluzionat ca finanţarea publică acordată de România societăţii Oltchim, de aproximativ 335 de milioane euro plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat şi trebuie să fie recuperată de România", informează Comisia Europeană.

În ceea ce priveşte vânzarea activelor Oltchim, pentru a stabili dacă ajutoarele au fost transferate noilor proprietari în urma vânzării de active, Comisia a evaluat dacă exista continuitate economică între noul şi fostul proprietar. Comisia utilizează o serie de indicatori, cum ar fi obiectul tranzacţiei (activele, pasivele şi resursele umane transferate, vânzarea de pachete de active), momentul vânzării, preţul de vânzare ?i procesul de vânzare, precum şi identitatea cumpărătorului.

După iniţierea procedurii oficiale de către Comisie, autorităţile române au modificat însă condiţiile de vânzare a activelor Oltchim. În special, investitorilor interesaţi li s-a permis să liciteze pentru unul sau mai multe dintre cele nouă pachete de active, sporindu-se astfel probabilitatea vânzării şi a veniturilor astfel obţinute. Pe parcursul procedurii, diverşi investitori de pe piaţă şi-au manifestat interesul şi au achiziţionat majoritatea activelor Oltchim.

"Având în vedere condiţiile modificate ale procesului de vânzare a activelor societăţii Oltchim şi rezultatul acestuia, Comisia a concluzionat că societăţile care au cumpărat activele respective nu au beneficiat de ajutoarele anterioare acordate societăţii Oltchim şi, prin urmare, nu sunt ţinute să le ramburseze", subliniază Comisia Europeană.

Recent, Oltchim Râmnicu Vâlcea a anunţat că a finalizat contractul de vânzare încheiat cu Chimcomplex Borzeşti încă de vineri, când a încasat integral preţul tranzacţiei, sâmbătă fiind făcut şi transferul dreptului de proprietate către noul patron.

Chimcomplex a cumpărat cu 127 de milioane de euro pachetele de active 1-5 şi parţial 7, din cele nouă în care a fost împărţit combinatul Oltchim pentru a fi scos la vânzare: pachetul Clorosodice, pachetul Oxoalcooli, pachetul PO/Polioli, pachetul Servicii pe Teren, pachetul Vagoane şi parţial pachetul VCM/PVC.

Activele includ: terenuri, clădiri, investiţii în curs de execuţie, drepturi de proprietate intelectuală şi alte bunuri mobile reprezentând în principal utilaje, echipamente, tehnologii şi orice alte bunuri similare necesare procesului de producţie.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!  

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
România e din nou țara din UE în care prețurile s-au scumpit cel mai mult

România a avut, în noiembrie, cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 3,2%, la egalitate cu Estonia şi Ungaria, arată datele publicate, luni, de Eurostat.

“Vestele galbene” îngenunchează Franța. Lovitura primită de a doua economie a zonei euro

Deficitul ar urma să se agraveze în 2019 şi să atingă 3,2% din PIB în contextul măsurilor luate pentru dezamorsarea crizei "vestelor galbene".

O noua amenințare pentru moneda unică. Ce spune omul care a salvat euro în timpul crizei

Extinderea ideologiei iliberale ameninţă euro, dar este o iluzie că ieşirea din zona euro ar oferi o cale mai uşoară, a declarat preşedintele Băncii Centrale Europene.

Recomandări
Oficial CNSAS, după declarațiile lui Nicușor Dan despre dosarul Revoluției: „De când adevărul are termen de prescripție?”

Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, propune modelul german pentru dosarele Revoluției și Mineriadei, după ce președintele Nicușor Dan s-a declarat sceptic că acestea mai pot fi soluționate după 36 de ani.

Islanda a votat împotriva aderării la Uniunea Europeană, a anunțat postul public de televiziune RUV

⁠Islanda a respins propunerea guvernului de a ⁠iniția negocieri de aderare la Uniunea Europeană, ‌a anunțat postul public de televiziune RUV, în condițiile în care mai sunt de numărat doar câteva voturi.

Eurodeputat PNL, despre opțiunile României înaintea negocierilor de la Bruxelles: Fonduri europene sau guvern PSD

Eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier refuzată de PSD și președintele Nicușor Dan, spune că România se află acum în situația de a alege între fondurile europene și un guvern social-democrat.